România s-a clasat pe locul 63 din 147 de piețe analizate într-un raport publicat de Microsoft AI Economy Institute, care măsoară gradul de utilizare a inteligenței artificiale la nivel global. Documentul, intitulat Global AI Adoption 2026 (Q1), plasează țara într-o zonă mediană, în urma economiilor vest-europene și nordice, dar înaintea multor piețe în curs de dezvoltare.
Raportul definește adoptarea AI ca ponderea persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani care au folosit un produs de inteligență artificială generativă. Pe baza acestui indicator, autorii oferă o fotografie a felului în care tehnologia pătrunde diferit, în funcție de infrastructura digitală și de investițiile fiecărei țări.
Adoptarea AI crește, dar rămâne concentrată
La nivel general, raportul arată că utilizarea inteligenței artificiale continuă să crească, ajungând la 17,8% din populația activă la nivel global. În același timp, 26 de economii au depășit pragul de 30% utilizare, semn că decalajul dintre țările fruntașe și restul lumii se adâncește.
Adoptarea inteligenței artificiale se extinde rapid la nivel global, dar rămâne concentrată în economiile dezvoltate și în cele cu strategii naționale clare pentru digitalizare și AI.
Pe primul loc mondial se află Emiratele Arabe Unite, cu o rată de adopție de peste 40%, alături de economii asiatice avansate precum Singapore. Aceste piețe sunt încadrate de raport în grupul restrâns de state considerate lideri în integrarea AI.
Europa: Norvegia, Irlanda și Franța în frunte
În Europa, cele mai ridicate niveluri de adopție sunt înregistrate în Norvegia, cu 48,6%, Irlanda, cu 48,4%, și Franța, cu 47,8%. Aceste trei state depășesc semnificativ media globală și confirmă un ritm accelerat de integrare a tehnologiei în economie și în sectorul public.
România, în schimb, rămâne sub nivelul statelor vest-europene și nordice. Deși utilizarea AI este în creștere și în țara noastră, poziția din clasament reflectă un decalaj încă prezent față de regiunile cu cea mai mare densitate de utilizatori.
Ce explică diferențele dintre țări
Potrivit raportului, distanțele dintre piețe rămân semnificative și sunt influențate de mai mulți factori: infrastructura digitală disponibilă, volumul investițiilor în tehnologie și gradul de digitalizare al economiei. Țările cu strategii naționale clare pentru AI și pentru digitalizare se află constant în fruntea clasamentelor.
Pentru administrațiile și companiile din România, datele sugerează că recuperarea decalajului ține mai puțin de accesul la instrumente AI, tot mai larg răspândite, și mai mult de direcțiile de politică publică și de investițiile în competențe digitale care susțin folosirea lor la scară.
