Râmnicu Vâlcea devine prima autoritate publică din România care apelează la un juriu al cetățenilor, un mecanism de democrație deliberativă în care locuitori trași la sorți studiază o temă, dezbat și formulează recomandări pentru administrație. Primul subiect pus pe masă este unul concret: viitorul transportului public local. Anunțul a fost făcut pe 22 martie 2023, în deschiderea unei vizite de lucru a experților Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Cum funcționează un juriu al cetățenilor

Spre deosebire de o consultare publică obișnuită, juriul nu se bazează pe cine se înscrie sau cine vine la dezbatere. Membrii sunt desemnați printr-o "loterie civică" - o selecție aleatorie menită să adune un grup reprezentativ pentru oraș. Acești locuitori primesc informații, ascultă specialiști, deliberează între ei și predau apoi un set de recomandări către primărie.

Tema centrală a primului juriu vâlcean este clară: identificarea soluțiilor prin care mai mulți oameni să aleagă transportul în comun în locul autoturismului personal. Este o întrebare care privește deopotrivă traficul, calitatea aerului și bugetul rețelei locale de transport.

Sprijin tehnic de la OCDE

Procesul are în spate asistența tehnică a OCDE, prin Departamentul pentru Guvernare Deschisă. Specialiștii organizației, prezenți la Râmnicu Vâlcea pe 22 și 23 martie pentru a lucra cu echipa locală, vin cu o experiență solidă în domeniu.

Specialiștii O.C.D.E. au în spate peste 600 de exemple ale acestui proces de pe întreg mapamondul.

Inițiativa face parte din proiectul "Parteneriat pentru politica de coeziune", demarat în 2022 și derulat pe parcursul anului 2023. La nivel local, primăria lucrează cu parteneri precum Fundația Comunitară Vâlcea, Ordinul Arhitecților, societatea de transport ETA SA, alături de mediul universitar și cercetători.

Un model de guvernare participativă

Miza nu este doar transportul. Râmnicu Vâlcea testează un format de decizie publică în care cetățenii obișnuiți, nu doar grupurile organizate sau experții, capătă un rol structurat în pregătirea politicilor locale. Dacă experimentul se dovedește funcțional, modelul juriului tras la sorți ar putea fi extins și către alte teme urbane, oferind altor orașe din România un precedent concret de urmat.