Trei din patru angajați români cu expunere digitală pică testul de securitate cibernetică, iar cei mai vulnerabili nu sunt cei din execuție, ci managerii și antreprenorii. Un studiu realizat de MKOR pentru Arctic Stream, citat de Mediafax, arată că 74% dintre angajații români prezintă un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică. Cercetarea a fost făcută pe 1.000 de angajați din companii românești, dintre care 200 de manageri și antreprenori, adică exact persoanele cu cel mai mare acces la date sensibile.
Concluzia centrală mută discuția dinspre tehnologie spre comportament. Infrastructura tehnică de securitate există în majoritatea companiilor, dar deciziile și obiceiurile zilnice anulează o parte importantă din investiție.
Datele acestui studiu recalibrează o percepție comună în businessul românesc, aceea că securitatea cibernetică se rezolvă în principal prin achiziția de software. Realitatea operațională arată altceva: un angajat neatent poate compromite rapid o investiție semnificativă în infrastructură, susține Cori Cimpoca, din partea companiei care a realizat studiul.
Declarații bune, practică slabă
La nivel declarativ, cifrele arată bine: 91% dintre angajați spun că există măsuri active de securitate în organizația lor, 87% afirmă că există proceduri pentru situații neașteptate, iar 84% că au semnat documente interne specifice.
Realitatea operațională spune însă altceva. Antivirusul rămâne singura măsură recunoscută de majoritate (71%), în timp ce VPN-ul, autentificarea multi-factor și restricțiile USB rămân sub pragul de 50%. Aproape jumătate dintre manageri (49%) recunosc că organizația lor acționează reactiv, doar după producerea unui incident. În plus, doar 36% dintre angajați au semnat o politică de lucru remote, deși munca hibridă este o realitate pentru o parte semnificativă a forței de muncă.
Un alt punct nevralgic este infrastructura hibridă: 44% dintre angajați combină dispozitive și conturi personale cu cele de firmă în activitatea profesională. Acest segment îmbină accesul la date sensibile cu instrumente necontrolate și o vigilență mai scăzută în spațiul online.
Decalajul este de disciplină, nu de cunoaștere
Paradoxal, persoanele cu cel mai ridicat nivel de acces la date sunt cele care ocolesc cel mai des protocoalele de siguranță pentru a câștiga timp. Printre manageri, 31% folosesc rețele Wi-Fi publice fără VPN (față de 23% în execuție), 33% introduc documente interne în instrumente AI neautorizate (față de 24%), iar 43% instalează frecvent software neautorizat pe laptopul de firmă.
În același timp, managerii sunt mai conștienți de risc: 24% evaluează un atac cibernetic ca fiind ridicat, față de o medie de 16%, iar 72% știu ce au de făcut în primele 30 de minute după detectarea unui incident. Cu alte cuvinte, decalajul nu este unul de cunoaștere, ci de disciplină procedurală sub presiunea vitezei de livrare, o problemă de guvernanță comportamentală. Specialiștii avertizează că o organizație rezilientă nu așteaptă atacul, ci îl anticipează prin monitorizare continuă, testare și reflexe bine antrenate.
