Guvernul condus interimar de premierul Ilie Bolojan a publicat prima radiografie de ansamblu a administrației publice din România - centrală, locală și companiile de stat. Documentul, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului pe baza datelor din 2024, descrie un aparat fragmentat și supradimensionat, dar semnalează o problemă mai gravă decât dimensiunea: statul nu știe cu exactitate câți oameni are pe stat de plată, pentru că instituțiile care țin evidența raportează cifre care nu se potrivesc între ele.
O administrație care nu se poate număra singură
Cea mai gravă concluzie a raportului nu ține de mărime, ci de date. Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii (ITM) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) raportează informații complet diferite despre același personal, fiecare monitorizând separat forme contractuale distincte - contracte de muncă, funcționari publici, contracte de mandat, demnitari. Contractele de mandat nu sunt centralizate nicăieri, iar acuratețea suferă din cauza introducerii manuale a datelor la nivel local.
Criza de guvernanță a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă.
Pe hârtie există 1.511.900 de posturi aprobate, din care 1.287.381 ocupate și aproximativ 1.255.381 efectiv remunerate. Funcționarii publici reprezintă doar circa 11% din total, în jur de 135.000 de persoane. Peste 199.000 de persoane au două sau mai multe contracte de muncă, iar 104.171 le au exclusiv în instituții sau companii de stat.
Costul în creștere și bomba demografică
Cheltuielile cu personalul au ajuns la 164,6 miliarde lei în 2024, echivalentul a 9,3% din PIB, în creștere de la 8,3% în 2023, pe fondul unui deficit bugetar de 8,65% din PIB. Ele reprezintă 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice.
În paralel, raportul avertizează asupra unei schimbări de generații: 55% dintre angajați au între 45 și 59 de ani, iar 50-60% din personalul actual s-ar putea pensiona în următorii 15 ani. Autorii notează însă că aceasta poate fi o oportunitate rară de restructurare naturală a aparatului bugetar, fără concedieri.
Companii de stat și fonduri europene nefolosite
Din 1.421 de companii de stat active, 314 nu au raportat deloc date financiare. Cele 43 de companii subvenționate cu pierderi cumulează cheltuieli de personal de 5,4 miliarde lei - 17% din total - cu pierderi conduse de CFR (-417 milioane lei), Electrocentrale Craiova (-400 milioane lei) și UNIFARM (-354 milioane lei).
La capitolul fonduri, peste 90% dintre Consiliile Județene nu aveau niciun contract PNRR semnat până în 2025, un risc major de neutilizare a banilor europeni. Guvernul subliniază că este pentru prima dată când statul își face o asemenea radiografie de ansamblu, prezentată drept un act de transparență față de contribuabili.
