Romania face un prim pas spre reglementarea inteligentei artificiale prin lege. Un grup de 39 de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR si grupul minoritatilor a depus un proiect care vizeaza continutul de tip deepfake - imagini, inregistrari audio si video generate sau modificate artificial pentru a parea reale. Initiativa raspunde unei ingrijorari tot mai prezente in spatiul public: capacitatea tehnologiei de a fabrica materiale credibile, dar false, despre persoane reale.
Ce propune proiectul
Textul introduce o obligatie clara de transparenta. Orice material deepfake ar trebui sa fie insotit de un avertisment vizibil, plasat pe minimum 10% din suprafata, cu mentiunea "Acest material contine ipostaze imaginare". Scopul este ca publicul sa poata distinge imediat continutul autentic de cel generat sau manipulat artificial.
Pentru cei care incalca aceste reguli, proiectul prevede sanctiuni penale: amenda sau inchisoare de la 6 luni la 2 ani. Exista insa o exceptie - continutul deepfake realizat si difuzat strict pentru promovarea de produse sau servicii nu intra sub incidenta pedepselor, atat timp cat respecta cadrul comercial.
De ce deepfake-ul ingrijoreaza legislatorii
In expunerea de motive, initiatorii argumenteaza ca materialele de acest tip pot produce pagube serioase reputatiei si demnitatii unei persoane. Riscul este amplificat de aparenta de autenticitate, care face manipularea mai greu de detectat decat o stire falsa clasica.
Deepfake-ul este mult mai periculos si are un impact mult mai puternic decat stirile false
Argumentul porneste de la o observatie simpla: o stire falsa poate fi dezmintita, dar o inregistrare video falsificata convingator lasa o urma mult mai greu de sters in mintea publicului.
Context european si international
Initiativa romaneasca apare intr-un moment in care reglementarea inteligentei artificiale devine subiect de dezbatere la nivel global. Autoritatea italiana pentru protectia datelor luase deja masuri restrictive fata de instrumente precum ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, invocand probleme de protectie a datelor personale.
Proiectul romanesc se inscrie astfel intr-o tendinta mai larga de a aseza limite legale pentru o tehnologie care evolueaza mai rapid decat cadrul de reglementare. Ramane de vazut in ce forma va ajunge textul in dezbaterea parlamentara si daca pragul de 10% pentru etichetare sau definitia continutului vizat vor fi pastrate ori ajustate pe parcursul procesului legislativ.
