Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat construirea unui nou pasaj rutier suprateran la una dintre cele mai aglomerate intersectii din sudul Capitalei, acolo unde Soseaua Olteniței se intalneste cu Soseaua Vitan Bârzeștilor si Strada Ion Iriceanu. Decizia, luata pe 20 ianuarie 2025, vine cu un cost de 86 de milioane de euro, TVA inclus, si cu un termen de executie de trei ani. Modul in care a ajuns proiectul la vot ridica insa semne de intrebare.
Un obiect de 495 de metri
Pasajul anuntat nu este o lucrare punctuala, ci un ansamblu de aproape o jumatate de kilometru. Lungimea totala este de 495 de metri, dintre care 180 de metri reprezinta pasajul principal, 152 de metri rampa dinspre Strada Ion Iriceanu si 163 de metri rampa dinspre Soseaua Vitan Bârzeștilor.
Suprafata desfasurata ajunge la 9.000 de metri patrati. Pe fiecare sens vor fi cate doua benzi, fiecare cu o latime de 3,9 metri. Cu astfel de dimensiuni, lucrarea se incadreaza in seria de pasaje supraterane pe care administratia Sectorului 4 le-a promovat in ultimii ani ca solutie pentru descongestionarea traficului in zonele de intersectie majora.
Cum a fost votat
Aprobarea a trecut cu 18 voturi pentru si 9 impotriva. Sustinerea a venit din partea aliantei PSD-PNL, cu 16 voturi, completata de cate un vot din partea Forței Dreptei si a PMP. Au votat impotriva consilierii USR, REPER si AUR.
Punctul sensibil nu este insa rezultatul votului, ci traseul prin care proiectul a ajuns pe masa consilierilor. Potrivit relatarii, documentul a fost introdus pe o ordine de zi suplimentara, alaturi de alte 14 proiecte, lista care nu a fost facuta publica pe site-ul primariei inaintea sedintei.
Documentul a fost „strecurat", alaturi de alte 14 proiecte, pe ordinea de zi suplimentara, care nu a fost publicata pe site-ul primariei.
De ce conteaza transparenta
Un pasaj de zeci de milioane de euro este genul de investitie care, in mod normal, ar trebui sa fie precedata de dezbatere publica si de informarea din timp a consilierilor si a cetatenilor. Cand documentele cheie apar abia pe o lista suplimentara, nepublicata, cu cateva ore inainte de vot, marja pentru analiza independenta a costurilor si a oportunitatii proiectului se reduce considerabil.
Pentru un oras care isi propune sa devina mai inteligent in felul in care isi gestioneaza mobilitatea si banii publici, predictibilitatea procesului decizional conteaza la fel de mult ca betonul turnat. Ramane de vazut daca, pe parcursul celor trei ani de executie, autoritatile vor publica detaliile tehnice si financiare ale lucrarii intr-un format accesibil locuitorilor.
