România dispune acum de o legislație modernă pentru parteneriatele public-private (PPP), iar autoritățile locale sunt încurajate să o folosească pentru a finanța proiecte de infrastructură. Mesajul a fost transmis de Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, la o întâlnire cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, desfășurată miercuri la Palatul Victoria.
Discuția a vizat trecerea de la cadrul legal la proiecte concrete, capabile să schimbe felul în care arată orașele. La masă au fost prezenți și oficiali ai Autorității de Supraveghere Financiară, alături de consultanți ai Băncii Mondiale, semn că pe lângă voința politică se caută și instrumentele financiare care să facă PPP-urile viabile.
O lege nouă și un val de capital privat
Parlamentul a adoptat și promulgat recent o legislație actualizată pentru parteneriatele public-private, prezentată drept un instrument care reduce incertitudinea pentru investitori și pentru administrațiile locale deopotrivă.
Avem o legislație modernă pentru parteneriatele public-private, care deschide calea implementării unor proiecte ce pot dezvolta orașele din România.
Mecanismul mizează pe capital privat pe termen lung, mai exact pe banii fondurilor de pensii. Acestea pot aloca până la 15% din portofoliu către proiecte de tip PPP, ceea ce înseamnă, potrivit lui Precup, undeva în jur de 3 miliarde de euro disponibili pentru investiții în infrastructură.
De ce contează pentru orașe
Pentru primării, atragerea acestui tip de finanțare ar putea însemna proiecte mari - de la infrastructură urbană la servicii publice - fără ca întreaga povară să cadă pe bugetele locale sau pe fonduri europene. Logica este una de aliniere a intereselor: investitorii caută plasamente sigure, cu randament previzibil, iar orașele au nevoie de capital pe termen lung.
Fondurile de pensii caută investiții pentru a plasa banii pe termen lung și investiții sigure, cu un cash-flow predictibil.
Precup a asigurat autoritățile locale de sprijinul administrației centrale, subliniind că Guvernul României și instituțiile financiare internaționale încurajează dezvoltarea bazată pe parteneriate public-private. Provocarea care rămâne ține de execuție: transformarea cadrului legal și a celor 3 miliarde de euro potențiali în proiecte funcționale, structurate corect și livrate la timp în orașele românești.
