Nuclearelectrica are acordul acționarilor pentru 800 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), dar folosirea banilor depinde de o decizie care se ia la Bruxelles. Împrumutul este destinat retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă, proiect care ar urma să prelungească durata de exploatare a reactorului cu încă 30 de ani.

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a aprobat finanțarea joi, 29 octombrie, cu 99,877% din voturile acționarilor prezenți sau reprezentați, potrivit Economedia.

Două contracte, 22 de ani și o garanție de stat

Finanțarea are două contracte de câte 400 de milioane de euro. Împrumuturile ar urma să aibă o maturitate de 22 de ani și o perioadă de grație de patru ani pentru rambursarea principalului.

Banii pot fi folosiți după ce intră în vigoare o garanție de stat pentru 80% din principal. Garanția urmează să fie formalizată printr-un contract separat între BEI și statul român, prin Ministerul Finanțelor. Contractul vine după obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a deciziei Comisiei Europene privind ajutorul de stat.

Ce sprijin pregătește statul și ce verifică Comisia

România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 că vrea să susțină investiția, estimată la aproximativ 3,2 miliarde de euro. Planul trimis la Bruxelles include un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturile necesare, un contract pentru diferență pe 30 de ani, menit să asigure venituri stabile producătorului, și un mecanism de protecție împotriva modificărilor legislative.

În aprilie 2026, Comisia a deschis o investigație aprofundată. În evaluarea preliminară, a apreciat că proiectul este necesar, dar a ridicat întrebări privind valoarea și structura ajutorului, efectele asupra concurenței și riscurile financiare preluate de stat. Investigația urmărește să stabilească dacă sprijinul public depășește ceea ce este necesar pentru realizarea investiției.

Ministrul Energiei a cerut sprijin la Luxemburg

Tot pe 29 octombrie, la Luxemburg, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a cerut statelor participante la Alianța Nucleară să susțină retehnologizarea Unității 1. Partenerii europeni au fost invitați să susțină proiectul în consultarea publică de 30 de zile organizată în procedura de analiză a ajutorului de stat. Sursa nu precizează când începe și când se încheie consultarea.

„Mesajul României este clar: energia nucleară trebuie să aibă un rol pe deplin recunoscut în viitorul cadru energetic european. Avem nevoie de reguli predictibile și de acces efectiv la finanțare pentru investițiile care asigură energie curată, disponibilă permanent și la costuri competitive pentru populație și industrie”, a declarat ministrul Energiei.

La aceeași reuniune, Chisăliță a susținut un cadru european neutru din punct de vedere tehnologic, care să recunoască rolul energiei nucleare alături de sursele regenerabile în asigurarea securității energetice și reducerea emisiilor.

Unitatea care asigură 10% din electricitate nu poate fi repornită în noiembrie

Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială în 1996. În condiții normale de funcționare, asigură aproximativ 10% din producția de electricitate a României. Retehnologizarea ar permite un nou ciclu de exploatare de 30 de ani, fără modificarea capacității de producție, de 706 MW.

Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită cu 30 de zile, potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial pe 28 octombrie. Printre motivele invocate se află nivelul scăzut al Dunării și imposibilitatea repunerii în funcțiune a Unităților 1 și 2 pe parcursul lunii noiembrie. Hotărârea mai invocă riscul unor dificultăți în alimentarea cu energie electrică la orele de vârf, pe fondul rezervelor insuficiente de putere și energie.

Potrivit hotărârii CNSU, Transelectrica trebuie să ia măsurile necesare pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Printre măsuri se numără creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor și reducerea consumului.