Guvernul vrea să închidă PNRR cât mai repede, iar ministerele trebuie să răspundă mai rapid Comisiei. Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor de linie, pe 23 octombrie, să grăbească răspunsurile către Comisia Europeană pentru cererile de plată 5 și 6, prin care se fac ultimele plăți aferente PNRR.
Ședința de la Palatul Victoria a avut trei teme: stadiul evaluării celor două cereri, măsurile pentru grăbirea acestei evaluări și rezolvarea problemelor tehnice și legislative apărute în relația cu Comisia.
CP6 are calendar, CP5 are încă probleme deschise
Cererea de plată nr. 6 are termenele stabilite. Serviciile Comisiei Europene încheie evaluarea pe 6 noiembrie, iar decizia oficială urmează să fie adoptată pe 20 noiembrie.
La cererea de plată nr. 5, situația e mai puțin clară. Cinci ținte și jaloane sunt încă în discuție cu Comisia și trebuie clarificate „în cel mai scurt timp posibil”, potrivit Guvernului. Comunicatul nu spune care sunt aceste jaloane și nici ce sume depind de ele.
Ce le cere premierul ministerelor
Niculescu a stabilit cinci măsuri prioritare. Prima privește viteza: ministerele trebuie să răspundă mai repede la solicitările și observațiile Comisiei și să trimită documentații complete și verificate.
A doua privește conținutul tehnic al dosarelor. Guvernul cere rigoare mai ales în două zone: respectarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul (DNSH) și demonstrarea conformității cu standardele de eficiență energetică.
A treia privește legislația. Executivul vrea să evite orice modificare legislativă care ar putea afecta jaloanele deja adoptate sau ar putea anula reformele asumate. Ultima măsură se referă la oameni: echipele PNRR din ministere trebuie păstrate stabile și, unde e cazul, suplimentate, ca închiderea planului să nu se blocheze.
Mai mult timp pentru plățile către beneficiari
Pentru cei care au proiecte finanțate din PNRR, măsura cu efectul cel mai direct e a patra. Printre măsurile prioritare ale premierului se numără modificarea legislației pentru a prelungi termenul în care ministerele fac plățile către beneficiari. Scopul declarat este creșterea absorbției.
Lista conține însă o tensiune. Guvernul cere stabilitatea cadrului normativ și, în același document, anunță o modificare legislativă. Comunicatul nu precizează noul termen de plată și nici actul normativ prin care s-ar face schimbarea.
Coeziunea, invocată ca argument
Premierul a legat închiderea PNRR de fondurile de coeziune, unde a susținut că România e deja printre primele zece țări după fondurile europene atrase în actualul exercițiu bugetar.
„Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR. Să ne păstrăm atenția și asupra fondurilor de coeziune, unde România se află deja în top 10 țări care au reușit să atragă fonduri europene în actualul exercițiu bugetar.”
Comunicatul nu indică sursa acestui clasament.
Următorul pas e la Bruxelles. Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu va avea în perioada următoare întâlniri dedicate PNRR cu responsabilii din Comisia Europeană. Datele acestor întâlniri nu au fost anunțate.
