Terminalul de containere DP World din Portul Constanța reduce folosirea combustibililor fosili. Constanța South Container Terminal SRL, compania care îl operează, a lansat un proiect de 53,8 milioane de euro. Proiectul modernizează rețeaua electrică a terminalului, aduce utilaje electrice și le permite navelor să ia curent de la mal. Termenul de finalizare este 31 august 2028.
Proiectul este doar prima parte a programului. O a doua componentă, de 46,2 milioane de euro, ridică totalul la 100 de milioane de euro.
Cât costă și cine plătește
Banii pentru cei 53,8 milioane de euro vin din trei surse. Uniunea Europeană acordă un grant nerambursabil de până la 19,7 milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), în apelul CEF-T-2024-AFIFCOEN. Apelul este gestionat de Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) dă un împrumut de până la 25 de milioane de euro. Restul îl acoperă compania din fonduri proprii.
Grantul și creditul sunt plafoane, nu sume fixe. Dacă ambele ajung la maximum, compania mai are de pus din buzunar aproximativ 9,1 milioane de euro. Sursa nu spune cum va fi finanțată a doua componentă, cea de 46,2 milioane de euro, și nici când va fi realizată.
Navele opresc motoarele la dană
Cea mai vizibilă schimbare este pentru nave. Terminalul va avea două sisteme de alimentare de la mal, cunoscute ca Onshore Power Supply (OPS) sau „cold ironing”. Navele aflate la dană vor folosi electricitatea din rețeaua portuară și nu vor mai ține pornite motoarele auxiliare cât stau în port.
Potrivit proiectului, cele două sisteme vor folosi exclusiv energie din surse regenerabile. Vor fi alimentate prin două transformatoare de câte 5 MVA.
Infrastructura vine înaintea utilajelor
O parte importantă din bani merge în rețeaua din curtea terminalului, nu în utilaje. 29 de blocuri de containere primesc sisteme de bare colectoare pentru viitoarele macarale-portic electrice pe pneuri (RTG). În total se montează aproximativ șase kilometri de infrastructură de acest tip. Proiectul mai include trei stații de transformare, fiecare cu trei transformatoare de 2.000 kVA.
Pentru transportul intern se construiește un centru de încărcare cu zece puncte și o stație de transformare dedicată. Compania cumpără zece tractoare electrice, ca să poată începe lucrul pe noua infrastructură.
Macaralele RTG electrice pentru care se pregătesc barele colectoare nu fac însă parte din această etapă. Ele apar în a doua componentă, cea de 46,2 milioane de euro. Aceasta include macarale electrice pe pneuri operate de la distanță, două macarale portuare mobile electrice și alte tractoare electrice. Așadar, rețeaua se construiește acum, iar cea mai mare parte a parcului de utilaje care o va folosi depinde de etapa următoare.
De ce contează Constanța
Portul Constanța este cel mai mare port de la Marea Neagră și unul dintre nodurile Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T). Investiția intră în obiectivele europene pentru TEN-T: transport mai eficient, mai sigur și mai rezilient, cu impact mai mic asupra mediului.
Compania spune că urmărește să reducă emisiile din operațiunile portuare și să înlocuiască treptat echipamentele pe combustibili fosili. Sursa nu dă o estimare a reducerii de emisii sau de consum, nici numărul total de utilaje diesel care vor fi scoase din uz.
