Primăria Capitalei a deschis dezbaterea publică pentru noul Plan Urbanistic General al Bucureștiului, documentul care stabilește marile direcții de dezvoltare a orașului pentru anii următori. Pe lângă harta de lucru, administrația le cere direct locuitorilor să spună cât de mulțumiți sunt de cartierul în care trăiesc și cum ar trebui să arate acesta în viitor. Primarul general Nicușor Dan a anunțat că răspunsurile vor sta la baza proiectului, aflat în plin proces de elaborare după ce a fost blocat încă din 2014 și deblocat abia în acest an.

Un oraș împărțit în 61 de cartiere

Una dintre cele mai vizibile propuneri puse în consultare este harta celor 61 de cartiere în viziunea noului PUG. Unele zone mici, precum Andronache sau Armenească, au dispărut ca entități de sine stătătoare și au fost integrate în areale mai mari. Șeful de proiect, prorectorul Universității de Arhitectură Tiberiu Florescu, explică faptul că delimitarea nu a urmărit granițele cu care sunt obișnuiți bucureștenii, ci o logică urbanistică.

Împărțirea noastră nu a fost una tradițională, ci una pe criterii urbanistice, de coerență, de constituire a orașului și care grupează și anumite problematici, de conformare volumetrică, de mod de locuire, de anumită funcționalitate, nu în ultimul rând de nevoi.

Astfel, zone ca Domenii și Grivița pot fi cuprinse într-un areal comun, iar cei care nu își regăsesc cartierul pe hartă sunt rugați să aleagă arealul mai mare din care face parte.

Nume cu rezonanță comunistă, păstrate

Harta reține și câteva denumiri cu trecut comunist. Apare cartierul IMGB, după numele unei foste uzine desființate, unde acum mai funcționează câteva firme private. Rămân de asemenea 23 August și Sălăjan, ultimul preluat de la generalul comunist Leontin Sălăjan. Potrivit echipei de proiect, numele nu sunt fixate definitiv, ci preluate așa cum sunt folosite în limbajul curent al bucureștenilor.

Cum se desfășoară consultarea

Chestionarul cuprinde 30 de întrebări și poate fi completat până la 30 iunie. Doar în prima zi, peste 1000 de bucureșteni și-au trimis răspunsurile. Florescu precizează că scopul nu este să adune soluții tehnice, ci percepția oamenilor.

Noi cunoaștem problemele, dar anumite grade de sensibilitate le cunosc locuitorii.

Vor urma și alte forme de consultare: focus grupuri cu administrația și investitorii, anchete separate cu arhitecți, urbaniști și ingineri, precum și întâlniri cu organizațiile neguvernamentale active pe mobilitate, piste de biciclete și mediu. Bucureștenii vor fi consultați din nou când se vor discuta scenariile de dezvoltare, atât pentru ansamblul orașului și relația cu Ilfovul, cât și pe problematica fiecărui cartier. Conform calendarului anunțat de primar, prima versiune a noului PUG urmează să fie gata la finalul anului, iar documentul și legislația aferentă în 2024.