Locuitorii din mai multe zone ale Ploiestiului au ramas cu gunoiul neridicat aproape doua saptamani, intr-o noua criza a deseurilor care scoate la iveala o disputa veche dintre operatorul de salubritate si firma care administreaza groapa de gunoi. Blocajul nu vine dintr-o lipsa de masini sau de personal, ci dintr-un conflict financiar care a oprit accesul la singura facilitate de depozitare disponibila.

In centrul problemei se afla relatia tensionata dintre UWS, operatorul de salubritate cunoscut anterior sub numele de Rosal, si Vitalia, compania care opereaza depozitul de deseuri de la Boldesti Scaeni, din judetul Prahova. Fara acces la groapa, masinile de gunoi nu mai au unde sa descarce, iar deseurile se aduna in cartiere.

O datorie de peste 10 ani

Conflictul are radacini adanci. Potrivit Vitalia, trei firme de salubritate - UWS, SWO si Blue Planet - au acumulat o datorie de 8,3 milioane de lei catre operatorul gropii. Mai mult de 60% din aceasta suma reprezinta taxe de stat, respectiv TVA si contributia la economia circulara, iar istoricul restantelor se intinde pe mai bine de un deceniu.

Operatorul gropii spune ca a cerut inca din decembrie o scrisoare de garantie bancara, drept conditie pentru continuarea contractului. Situatia este complicata de faptul ca, sustine Vitalia, conturile bancare ale UWS raman blocate ca urmare a unor proceduri de executare silita.

UWS are un istoric de plati defectuoase, reconfirmat dupa ce a incalcat promisiunile de plata facute de administratorul sau pe 9 februarie, in prezenta autoritatilor publice.

Riscul opririi serviciului

Vitalia avertizeaza ca, in lipsa achitarii datoriilor, contractul prevede o clauza care permite intreruperea serviciului. Practic, accesul masinilor de gunoi la groapa devine moneda de schimb intr-o negociere financiara purtata pe spinarea locuitorilor.

Pentru ploiesteni, consecinta este vizibila si concreta: in unele zone, deseurile au stat nestranse timp de aproape doua saptamani. Cazul arata cat de fragil poate fi un serviciu public esential atunci cand depinde de un singur depozit si de relatia comerciala dintre operatori privati, fara o solutie de rezerva clara la nivel local.

Criza de la Ploiesti nu este izolata in peisajul romanesc al gestionarii deseurilor, unde disputele dintre operatori si depozite, datoriile acumulate si lipsa unor alternative de depozitare blocheaza periodic orase intregi. Iar pana la o solutie, presiunea ramane asupra autoritatilor locale, prinse intre operatori, costuri si nemultumirea cetatenilor.