Bucurestiul isi pune pe harta o retea de 220 de statii publice de incarcare pentru masini electrice, dupa ce Consiliul General al Municipiului Bucuresti a votat proiectul in sedinta ordinara din 13 mai 2026, cu 49 de voturi pentru. Documentul promite o acoperire vizibila a orasului, insa lasa in urma o intrebare greu de ocolit: de ce Sectorul 3, cel mai populat din Capitala, nu apare nicaieri in plan.
O harta cu un gol in mijloc
Repartitia este simpla pe hartie. Cinci sectoare primesc fiecare cate 44 de statii, ceea ce duce la totalul de 220 de puncte de incarcare. Sectorul 1 primeste 15 statii de mare putere si 29 de putere normala, Sectorul 2 ajunge la 30 de mare putere si 14 normale, iar Sectorul 6 obtine 10 de mare putere si 34 normale. Sectoarele 4 si 5 primesc cate 44 de unitati, toate de putere normala.
Sectorul 3 lipseste complet. Nu primeste niciun punct in aceasta etapa, desi titlul proiectului ar sugera un tratament egal pentru toate zonele orasului. Diferenta nu este doar de numar, ci si de calitate a infrastructurii: unele sectoare capata incarcare rapida, altele raman exclusiv pe varianta lenta.
Putere mare contra putere normala
Tehnic, reteaua amesteca doua tipuri de echipamente. Statiile de mare putere sunt incarcatoare DC de 50 kW, potrivite pentru opriri scurte si reincarcari rapide, in timp ce unitatile de putere normala sunt incarcatoare AC de 22 kW, gandite pentru stationari mai lungi. Din cele 220 de puncte, distributia pe putere variaza considerabil de la un sector la altul, ceea ce inseamna ca experienta soferului electric va depinde puternic de zona in care locuieste sau lucreaza.
Aceasta inegalitate apare pe fondul unei cereri tot mai concentrate in Capitala. Conform Planului de Mobilitate Urbana Durabila citat in proiect, ponderea masinilor electrice inmatriculate aici este semnificativa.
12% din numarul de vehicule electrice sunt inmatriculate in Capitala
Cat costa si ce urmeaza
Investitia totala depaseste 66 de milioane de lei, din care constructiile si instalatiile reprezinta putin peste 6,7 milioane de lei. Restul bugetului acopera echipamentele si lucrarile asociate punerii in functiune a retelei.
Proiectul este prezentat ca o miza economica, nu doar de mobilitate. Argumentul oficial leaga infrastructura de incarcare de un orizont mai larg de dezvoltare.
Pe termen lung, aceasta investitie contribuie la crearea unui ecosistem economic sustenabil
Ramane de vazut daca etapele urmatoare vor corecta dezechilibrul actual. Pentru un oras care vrea sa incurajeze tranzitia spre electric, o harta in care un intreg sector lipseste trimite un semnal contradictoriu catre soferii care se gandesc sa renunte la motorul clasic.
