Bucureștiul își pune pe hartă o rețea de 220 de stații publice de încărcare pentru mașini electrice, după ce Consiliul General al Municipiului București a votat proiectul în ședința ordinară din 13 mai 2026, cu 49 de voturi pentru. Documentul promite o acoperire vizibilă a orașului, însă lasă în urmă o întrebare greu de ocolit: de ce Sectorul 3, cel mai populat din Capitală, nu apare nicăieri în plan.
O hartă cu un gol în mijloc
Repartiția este simplă pe hârtie. Cinci sectoare primesc fiecare câte 44 de stații, ceea ce duce la totalul de 220 de puncte de încărcare. Sectorul 1 primește 15 stații de mare putere și 29 de putere normală, Sectorul 2 ajunge la 30 de mare putere și 14 normale, iar Sectorul 6 obține 10 de mare putere și 34 normale. Sectoarele 4 și 5 primesc câte 44 de unități, toate de putere normală.
Sectorul 3 lipsește complet. Nu primește niciun punct în această etapă, deși titlul proiectului ar sugera un tratament egal pentru toate zonele orașului. Diferența nu este doar de număr, ci și de calitate a infrastructurii: unele sectoare capătă încărcare rapidă, altele rămân exclusiv pe varianta lentă.
Putere mare contra putere normală
Tehnic, rețeaua amestecă două tipuri de echipamente. Stațiile de mare putere sunt încărcătoare DC de 50 kW, potrivite pentru opriri scurte și reîncărcări rapide, în timp ce unitățile de putere normală sunt încărcătoare AC de 22 kW, gândite pentru staționări mai lungi. Din cele 220 de puncte, distribuția pe putere variază considerabil de la un sector la altul, ceea ce înseamnă că experiența șoferului electric va depinde puternic de zona în care locuiește sau lucrează.
Această inegalitate apare pe fondul unei cereri tot mai concentrate în Capitală. Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă citat în proiect, ponderea mașinilor electrice înmatriculate aici este semnificativă.
12% din numărul de vehicule electrice sunt înmatriculate în Capitală
Cât costă și ce urmează
Investiția totală depășește 66 de milioane de lei, din care construcțiile și instalațiile reprezintă puțin peste 6,7 milioane de lei. Restul bugetului acoperă echipamentele și lucrările asociate punerii în funcțiune a rețelei.
Proiectul este prezentat ca o miză economică, nu doar de mobilitate. Argumentul oficial leagă infrastructura de încărcare de un orizont mai larg de dezvoltare.
Pe termen lung, această investiție contribuie la crearea unui ecosistem economic sustenabil
Rămâne de văzut dacă etapele următoare vor corecta dezechilibrul actual. Pentru un oraș care vrea să încurajeze tranziția spre electric, o hartă în care un întreg sector lipsește trimite un semnal contradictoriu către șoferii care se gândesc să renunțe la motorul clasic.
