Presiunea schimbărilor climatice, creșterea costurilor energiei și obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 reașază prioritățile din arhitectura românească. Eficiența energetică nu mai este un argument de marketing, ci un criteriu de proiectare încă din primele schițe ale unei clădiri. Iar tehnologia devine pârghia care face posibilă această tranziție, de la macheta digitală a clădirii până la simularea consumului viitor.
Tehnologia schimbă modul de lucru
Trecerea spre clădiri eficiente energetic se sprijină pe un set de instrumente digitale care intră tot mai mult în practica curentă a birourilor de proiectare.
"Tehnologia se dezvoltă accelerat și susține prin soluții atingerea acestor obiective. De la proiectare la construire, modul de lucru se schimbă și integrează noile metode și tehnologii precum: proiectare cu soft care generează macheta digitală a clădirii de tip BIM (Building Information Modeling), vizualizare cu ajutorul VR (Virtual Reality), AR (Augmented Reality), printare 3D, inclusiv pentru mobilier și case, utilizarea roboților și AI-ului pentru gestionarea volumului mare de informații", declară Elena Ștefănescu, arhitect și cofondator Studio ae.
Avantajele se văd în proces: timp mai scurt pentru proiectare și execuție, costuri optimizate, acuratețe mai mare și limitarea erorilor. Programe precum REVIT sau PHPP și metodologii ca nZEB ori calculul coeficientului global G permit estimarea consumului unei case cu o marjă destul de precisă, luând în calcul zona climatică, orientarea, coeficienții de transfer termic ai materialelor, temperatura de confort interior sau formarea punctului de rouă.
Standardul casei pasive, mai exigent decât nZEB
Pentru clădirile noi, criteriile de eficiență energetică sunt deja parte din proiectare. Standardul nZEB este obligatoriu conform legislației, în timp ce standardul de casă pasivă, dezvoltat de Institutul de Case Pasive din Germania, rămâne voluntar, dar este mai exigent și mai performant. Principiile sale au fost validate în timp, urmărind comportarea efectivă a construcțiilor locuite de proprietari.
Eficiența nu vine dintr-o singură soluție, ci din combinarea mai multor măsuri.
"Ne concentrăm pe zonele cu un consum mare de energie și cu pierderi mari. Prin urmare, este necesară îndeplinirea cumulată a celor trei factori principali: performanțele anvelopantei clădirii, ale tâmplăriilor exterioare și a sistemului de încălzire", explică Elena Ștefănescu.
În practică, asta înseamnă termoizolare, geamuri triplu vitraj, sisteme integrate de încălzire și răcire, panouri solare sau fotovoltaice, pompe de căldură și materiale certificate, inclusiv recuperate. Pe piață apar și produse hibride, precum tabla fălțuită cu strat de celule fotovoltaice, care îmbină tehnologia cu estetica.
Realitatea virtuală, instrument de decizie
Pentru Studio ae, realitatea virtuală nu este doar prezentare, ci un instrument de validare a soluției înainte de construire. Beneficiarii pot "experimenta" spațiul viitor și pot verifica dimensiunile, lumina naturală sau orientarea camerelor. Compania corelează experiența VR cu soluțiile de eficiență energetică, tratând ca "dimensiuni" suplimentare orientarea față de punctele cardinale, grosimile pereților, dimensiunile ferestrelor și sistemele de umbrire.
Biroul acoperă întreaga gamă de servicii, de la consultanță și autorizare până la asistență pe șantier, și are în portofoliu peste 100 de proiecte finalizate pentru companii precum eMag, Freshful, Cora, Mega Image sau Geberit.
