Inovația tehnologică în domeniul energiei ajunge rareori la consumatorii cei mai vulnerabili. Proiectul de cercetare-dezvoltare DOITSMARTER a încercat să schimbe asta, testând în locuințe sociale din România soluții inteligente de optimizare a consumului de energie la nivel de clădire, gândite să fie accesibile ca preț și ușor de folosit. Miza nu este doar tehnică: scopul declarat este să se evalueze în ce măsură astfel de intervenții ridică efectiv calitatea vieții în gospodăriile cu venituri reduse.
Pilotul din Alba Iulia
Obiectivul proiectului a fost proiectarea și dezvoltarea unui sistem de management și control al eficienței energetice pentru clădiri rezidențiale și de învățământ, în trei locații pilot din România și Norvegia. În România, una dintre soluții a presupus instalarea, într-un bloc de locuințe sociale din Alba Iulia, a unui sistem de gestiune a energiei termice necesare preparării apei calde de consum. Sistemul funcționează pe baza unor algoritmi de învățare și estimare a cererii, pentru un management optimizat al energiei.
Rezultatele de până acum sunt concrete: pe baza datelor colectate, economiile de energie sunt estimate la aproximativ 10% din consumul realizat înainte de montarea echipamentelor. Tot din fondurile proiectului a fost reparat și sistemul termic cu panouri solare, care nu mai era funcțional.
Finanțare și parteneri
DOITSMARTER este finanțat de Innovation Norway prin Granturile Norvegiene 2014-2021, în cadrul programului „Energy Programme in Romania”. Finanțarea totală este de 542.400 de euro, dintr-o valoare a grantului de 448.600 de euro. Consorțiul reunește parteneri din Norvegia (Høgskolen i Østfold - HIOF Fredrikstad, NxTech AS) și din România: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din Timișoara, Centrul pentru Studiul Democrației Cluj-Napoca și Municipiul Alba Iulia.
În contextul importanței pe care energia o are pentru calitatea vieții în fiecare locuință, soluțiile inteligente de management și control al consumului de energie trebuie să fie accesibile și celor cu venituri reduse. Acest lucru ar corespunde principiilor tranziției energetice juste, a declarat George Jiglău, președinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și inițiator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
Ce spun locatarii
Dincolo de partea tehnică, proiectul a inclus chestionare adresate locatarilor din cele trei blocuri, pentru a evalua percepțiile lor privind acoperirea nevoilor energetice în propria gospodărie. O concluzie importantă: familiile din locuințe sociale, ale căror contracte se reînnoiesc periodic și care nu au certitudinea că vor rămâne acolo pe termen lung, sunt reticente să investească în eficiența energetică a locuinței.
Pentru a reduce costurile, multe familii recurg în continuare la oprirea căldurii și la folosirea economicoasă a apei calde, în timp ce gospodăriile mai numeroase reclamă nevoia de a consuma mai mult pentru a-și atinge nevoile minime. De aici, autorii proiectului desprind necesitatea contorizării inteligente, care să cuantifice corect costurile fiecărei gospodării, și a unor soluții care să eficientizeze sistemele de termoficare existente la nivel de clădire.
