Guvernul pregătește informatizarea aparatului fiscal printr-o ordonanță de urgență care ar crea un "Hub Financiar" - o infrastructură informatică centralizată pentru finanțele publice la nivel național. Mutarea vine după eșecul programului de modernizare a ANAF finanțat prin Banca Mondială, abandonat în 2018, și plasează proiectul sub coordonarea Serviciului Român de Informații. Potrivit documentului citat de HotNews pe 17 noiembrie 2023, noul sistem ar fi clasificat drept infrastructură de securitate națională.
Un sistem critic pentru statul român
Miza este una de scară. Sistemul informatic al Ministerului Finanțelor susține în jur de 600 de aplicații, folosite de aproximativ 27.000 de utilizatori interni, 13.000 de instituții publice, 3.200 de unități administrativ-teritoriale, 500.000 de societăți comerciale și peste 3 milioane de cetățeni.
Fragilitatea acestei infrastructuri este explicită în nota de fundamentare. O cădere de numai 24 de ore ar bloca plata salariilor angajaților din sectorul public și ar opri operațiunile vamale. Documentul subliniază că:
nefuncționarea pentru 24 de ore a sistemului informatic al Trezoreriei statului conduce la imposibilitatea efectuării plăților.
Rasirom și SRI, în prim-plan
Tocmai acest statut de infrastructură critică justifică, în viziunea Guvernului, implicarea SRI. Integratorul principal ar urma să fie Rasirom, regia autonomă a serviciului, iar securitatea cibernetică ar fi asigurată de Centrul Național Cyberint din cadrul SRI.
Hub-ul financiar va fi centrul de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice.
Decizia de a recurge la o ordonanță de urgență, cu o consultare publică de doar 10 zile, este motivată prin presiunea termenelor europene. Proiectul ține de Componenta 8 din PNRR, iar neadoptarea la timp ar putea însemna pierderea a 98,3 milioane de euro. Termenul de implementare este 31 decembrie 2025.
După un eșec de peste 18 milioane de euro
Noua abordare încearcă să repare un eșec costisitor. Programul anterior de modernizare a ANAF, finanțat printr-un credit de la Banca Mondială de 70 de milioane de euro, a fost anulat în 2018 după ce se cheltuiseră peste 18 milioane de euro, cu rezultate minime pentru sistemele informatice. Din credit rămâneau neutilizate aproximativ 52 de milioane de euro.
Pentru noul proiect, Guvernul invocă și o finanțare de peste 560 de milioane de euro destinată cloud-ului guvernamental. Obiectivele asumate sunt o reducere de cel puțin 5 puncte a deficitului de încasare a TVA și o creștere de minimum 3 puncte a veniturilor raportate la PIB - ținte care depind însă de funcționarea efectivă a sistemului, nu doar de construcția lui.
