Guvernul pregateste informatizarea aparatului fiscal printr-o ordonanta de urgenta care ar crea un "Hub Financiar" - o infrastructura informatica centralizata pentru finantele publice la nivel national. Mutarea vine dupa esecul programului de modernizare a ANAF finantat prin Banca Mondiala, abandonat in 2018, si plaseaza proiectul sub coordonarea Serviciului Roman de Informatii. Potrivit documentului citat de HotNews pe 17 noiembrie 2023, noul sistem ar fi clasificat drept infrastructura de securitate nationala.
Un sistem critic pentru statul roman
Miza este una de scara. Sistemul informatic al Ministerului Finantelor sustine in jur de 600 de aplicatii, folosite de aproximativ 27.000 de utilizatori interni, 13.000 de institutii publice, 3.200 de unitati administrativ-teritoriale, 500.000 de societati comerciale si peste 3 milioane de cetateni.
Fragilitatea acestei infrastructuri este explicita in nota de fundamentare. O cadere de numai 24 de ore ar bloca plata salariilor angajatilor din sectorul public si ar opri operatiunile vamale. Documentul subliniaza ca:
nefunctionarea pentru 24 de ore a sistemului informatic al Trezoreriei statului conduce la imposibilitatea efectuarii platilor.
Rasirom si SRI, in prim-plan
Tocmai acest statut de infrastructura critica justifica, in viziunea Guvernului, implicarea SRI. Integratorul principal ar urma sa fie Rasirom, regia autonoma a serviciului, iar securitatea cibernetica ar fi asigurata de Centrul National Cyberint din cadrul SRI.
Hub-ul financiar va fi centrul de servicii si date financiare, fiscale si vamale al administratiei publice.
Decizia de a recurge la o ordonanta de urgenta, cu o consultare publica de doar 10 zile, este motivata prin presiunea termenelor europene. Proiectul tine de Componenta 8 din PNRR, iar neadoptarea la timp ar putea insemna pierderea a 98,3 milioane de euro. Termenul de implementare este 31 decembrie 2025.
Dupa un esec de peste 18 milioane de euro
Noua abordare incearca sa repare un esec costisitor. Programul anterior de modernizare a ANAF, finantat printr-un credit de la Banca Mondiala de 70 de milioane de euro, a fost anulat in 2018 dupa ce se cheltuisera peste 18 milioane de euro, cu rezultate minime pentru sistemele informatice. Din credit ramaneau neutilizate aproximativ 52 de milioane de euro.
Pentru noul proiect, Guvernul invoca si o finantare de peste 560 de milioane de euro destinata cloud-ului guvernamental. Obiectivele asumate sunt o reducere de cel putin 5 puncte a deficitului de incasare a TVA si o crestere de minimum 3 puncte a veniturilor raportate la PIB - tinte care depind insa de functionarea efectiva a sistemului, nu doar de constructia lui.
