Comisia de Administrație a Camerei Deputaților a luat în dezbatere, marți, amendamentele depuse de PSD la Proiectul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - Codul Urbanismului - elaborat de Ministerul Dezvoltării. Cel mai disputat dintre ele mută aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) la nivelul consiliilor locale, ceea ce în București ar însemna că sectoarele își aprobă singure documentațiile de urbanism, atribuție rezervată până acum Consiliului General al Municipiului București.
De ce contează cine aprobă PUZ-urile
Miza amendamentului este direct legată de situația urbanistică a Capitalei. Planul Urbanistic General al Bucureștiului datează din anul 2000 și este depășit, astfel că sectoarele și-au elaborat propriile PUZ-uri pentru a putea emite certificate de urbanism și autorizații de construire adaptate nevoilor actuale ale orașului. Primarul general Nicușor Dan a atacat în instanță aceste documentații, invocând neregulile pe care le conțin. Un detaliu relevant pentru context: trei din cele șase PUZ-uri de sector au fost elaborate gratuit de firma Vego, care lucrează și cu dezvoltatori imobiliari.
La dezbateri, Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI), care reunește dezvoltatori imobiliari, a susținut transferul competenței de aprobare de la Consiliul General către consiliile de sector, argumentând că primăriile de sector cunosc mai bine problemele din teren și că descentralizarea ar accelera aprobarea documentațiilor.
Construcții ilegale care pot fi "albite"
Un al doilea amendament controversat permite intrarea în legalitate a construcțiilor ridicate ilegal, chiar și atunci când acestea nu respectă planul urbanistic. Forma inițială a proiectului de lege condiționa legalizarea de respectarea cel puțin a regulilor din PUZ. Riscul semnalat este un efect în lanț: odată deschisă poarta, legalizarea abaterilor devine regulă, nu excepție.
Un alt amendament prevede ca certificatele de urbanism deja aprobate să rămână valabile chiar dacă PUZ-ul pe baza căruia au fost emise este ulterior anulat în instanță - o dispoziție care ar proteja proiectele imobiliare de consecințele anulării documentațiilor cu nereguli.
Urbaniștii cer sancțiuni în noul Cod
Vocile din breaslă au adus în discuție și problema răspunderii profesionale. Reprezentantul Asociației pentru Dreptul Urbanismului a atras atenția că mai multe PUZ-uri au fost anulate în instanță din cauza modului defectuos în care au fost întocmite.
"Sunt mai multe PUZ-uri anulate în instanță, din malpraxis din punctul meu de vedere. Când un urbanist își pune semnătura pe un PUZ, urbanistul își asumă, dar nu răspunde. Nu există acest tip de sancțiune, în noul Cod ar trebui menționate sancțiuni", a declarat reprezentantul Asociației pentru Dreptul Urbanismului.
Codul Urbanismului rămâne una dintre cele mai importante reforme legislative pentru dezvoltarea orașelor din România, iar forma în care va ieși din Parlament va decide cine controlează, în practică, regulile construirii în marile aglomerări urbane.
