Cetatenii ar urma sa poata afla, intr-o interfata dedicata, cine si cum le-a accesat datele cu caracter personal prelucrate de statul roman in cloud. Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei (ADR) a organizat o licitatie pentru o solutie informatica de jurnalizare si notificare destinata Platformei de Cloud Privat Guvernamental, iar la procedura s-a inscris un singur ofertant: Orange Romania. Bugetul estimat al contractului este de 5 milioane de lei, fara TVA, banii provenind din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Ce va putea face un utilizator

In centrul proiectului sta transparenta asupra modului in care institutiile publice prelucreaza datele personale ale oamenilor. Conform caietului de sarcini, scopul este implementarea unei solutii care sa ofere utilizatorilor finali o cale directa de a-si urmari propriile informatii.

Obiectivul specific este implementarea unei solutii informatice de jurnalizare si notificare in cloudul privat guvernamental care sa furnizeze utilizatorilor finali o interfata prin care acestia pot interactiona cu datele personale proprii prelucrate prin intermediul sistemelor informatice gazduite in platforma de cloud guvernamental.

Practic, fiecare persoana ar urma sa aiba acces la istoricul actiunilor asupra datelor sale cu caracter personal procesate prin sistemele informatice gazduite in platforma. Interfata ar functiona ca un instrument de monitorizare, prin care utilizatorul vede operatiunile efectuate asupra informatiilor care il privesc si poate primi notificari.

Cine construieste si pe ce infrastructura

Orange Romania ramane singurul participant la procedura, ceea ce inseamna ca operatorul telecom este in pozitia de a prelua implementarea solutiei. Sistemul de jurnalizare se va aseza peste infrastructura de cloud guvernamental coordonata de trei institutii ale statului: Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), ADR si Serviciul Roman de Informatii (SRI).

Platforma de Cloud Privat Guvernamental este gandita cu doua componente, un cloud intern si unul dedicat, si se sprijina pe patru centre de date, doua principale si doua secundare, la nivel Tier III/IV. Pe aceasta arhitectura urmeaza sa migreze treptat servicii publice digitale, ceea ce face cu atat mai relevant un mecanism prin care cetatenii sa poata verifica ce se intampla cu datele lor.

De ce conteaza

Pentru un oras inteligent si o administratie digitala, increderea publicului depinde de cat de vizibil este traseul datelor. Un registru al accesarilor, dublat de notificari, muta o parte din control catre utilizator si raspunde unei cerinte tot mai puternice de raspundere a institutiilor. Finantarea prin PNRR plaseaza proiectul in seria de investitii menite sa consolideze infrastructura digitala a statului, iar functionalitatea de transparenta ar putea deveni un model si pentru alte servicii publice care se muta in cloud.