Romania isi construieste coloana vertebrala digitala a administratiei: Cloud-ul Guvernamental va functiona pe patru centre de date, ridicate in Bucuresti, Brasov, Sibiu si Timisoara. Proiectul, finantat din Planul National de Redresare si Rezilienta, are un buget de 2,2 miliarde de lei si face parte din componenta 7, dedicata transformarii digitale. Este una dintre cele mai mari investitii in infrastructura publica de tip IT din ultimii ani, menita sa muta serviciile statului de pe servere fragmentate pe o platforma comuna.
Patru orase, o harta cu un gol
Alegerea celor patru locatii spune ceva despre logica proiectului: doua centre principale si doua secundare, distribuite intre capitala si trei poli regionali din Transilvania, Banat si centrul tarii. Lipseste insa orice amplasament in regiunea Moldovei, o absenta care a alimentat criticile in spatiul public. Pentru o infrastructura gandita ca redundanta si rezistenta, distributia geografica nu este un detaliu cosmetic, ci o decizie cu implicatii pe termen lung.
Din punct de vedere tehnic, miza este fiabilitatea. Documentele proiectului prevad:
centre de date Tier IV by design pentru cele doua centre principale si Tier III by design pentru cele doua centre secundare
Tier IV este cel mai inalt standard de disponibilitate din industrie, ceea ce inseamna redundanta completa si timpi de nefunctionare aproape inexistenti. Alimentarea va include si panouri fotovoltaice, pentru asigurarea unei parti din energia electrica - o nota de sustenabilitate intr-un sector notoriu de consumator de curent.
Tinta: 30 de institutii pana in 2024
Indicatorul de performanta asumat prin PNRR este concret: 30 de institutii publice conectate si care utilizeaza pe deplin Cloud-ul Guvernamental pana in trimestrul patru din 2024. Varful de cheltuieli este programat in al doilea an al proiectului, cu o contributie majora de aproximativ 1 miliard de lei din partea Serviciului de Telecomunicatii Speciale.
Platforma urmeaza sa fie gestionata de Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, in colaborare cu STS si SRI. Aceasta combinatie de actori - o autoritate civila de digitalizare alaturi de doua structuri cu profil de securitate - reflecta dubla natura a proiectului: pe de o parte servicii publice moderne pentru cetateni, pe de alta parte infrastructura critica ce trebuie protejata. Pentru orasele care vor gazdui centrele, investitia inseamna nu doar cladiri si echipamente, ci si nevoia de personal IT calificat, un punct ridicat deja in dezbaterea publica privind alegerea locatiilor.
