România a ajuns într-un punct decisiv pentru cloudul guvernamental, infrastructura digitală pe care se sprijină viitoarele servicii publice online. După negocieri prelungite cu mai mulți parteneri, varianta tehnică finală a proiectului a fost trimisă spre validare la Bruxelles, iar ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, spune că răspunsul Comisiei Europene ar trebui să sosească rapid.

Aștept ca în maximum două săptămâni să primim feedback-ul pe ultima variantă tehnică a cloud-ului și pe rolul fiecăruia dintre parteneri.

Anunțul vine în contextul în care ordonanța de urgență care reglementează cloudul guvernamental a fost deja pusă în transparență publică, semn că proiectul intră în faza administrativă concretă, dincolo de discuțiile tehnice.

O singură aplicație a statului

Dincolo de infrastructura propriu-zisă, ministerul lucrează la o aplicație unică prin care cetățenii să interacționeze cu serviciile statului dintr-un singur loc.

Lucrăm acum la acea unică aplicație a statului român care să interfațeze serviciile pe care le oferă astăzi statul român.

În paralel, un apel de 524 de milioane de euro este dedicat digitalizării a 30 de servicii publice considerate esențiale. Ținta declarată este ca acestea să fie disponibile permanent, fără program și fără deplasare la ghișeu - cu alte cuvinte, 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Pentru Bogdan Ivan, miza nu este una de fațadă, ci una structurală.

Așa că este o transformare uriașă.

Un parcurs de 20 de ani, comprimat în câțiva

Ministrul a invocat exemplul statelor care au mizat devreme pe digitalizare. Estonia, dar și Danemarca, Portugalia sau Polonia au construit transformarea digitală pe parcursul a aproximativ 20 de ani. În cazul Estoniei, rezultatele sunt cuantificabile: economii anuale estimate la 2% din PIB și echivalentul a 800 de ani de muncă salvați în administrație.

România își propune să atingă un nivel comparabil în doar 3-4 ani, comprimând astfel un proces pe care alte administrații l-au parcurs în două decenii. Ambiția aduce și un argument financiar: o administrație digitalizată ar reduce evaziunea și ar îmbunătăți colectarea, ceea ce, în logica ministrului, înseamnă venituri mai mari la bugetul de stat.

Validarea Comisiei Europene rămâne pasul care deblochează implementarea. Până la primirea feedbackului tehnic, calendarul concret al cloudului guvernamental și al celor 30 de servicii prioritare depinde de avizul de la Bruxelles.