România rămâne, la 16 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, fără o evidență completă a proprietăților. Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, lansat în 2015 cu promisiunea cadastrării gratuite a întregii țări până în 2023, ajunge la termen cu doar 48,3% din suprafață înregistrată și cu aproximativ 6% dintre localități finalizate, arată o analiză Economedia pe baza datelor ANCPI.

Un program de 1,2 miliarde de euro, departe de țintă

Programul a fost anunțat în aprilie 2015 de Liviu Dragnea, pe atunci ministru al Dezvoltării, cu un buget estimat la peste 1,2 miliarde de euro: circa 900 de milioane de euro din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și peste 300 de milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional.

Bilanțul de la 30 aprilie 2023 arată însă că, din cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale ale României, lucrările de înregistrare sistematică au fost finalizate în doar 189 - dintre care 171 integral și 18 parțial. Progresul există: între 2005 și 2015 fuseseră cadastrate doar 7 UAT-uri, iar în 2015 numai 1,8% din suprafața țării era înregistrată. În ritmul de atunci, cadastrarea completă ar fi durat 500 de ani. Totuși, guvernul a prelungit deja programul, printr-o hotărâre adoptată în vara lui 2022, fără un nou termen-limită.

Proprietarii plătesc, banii europeni stau nefolosiți

Din cele aproximativ 40 de milioane de imobile estimate la nivel național, 21,5 milioane erau înregistrate în mai 2023, adică 53,77%. Dar 15,6 milioane dintre acestea au fost înscrise „sporadic", la cerere, pe cheltuiala proprietarilor - circa trei sferturi din total. Doar 5,9 milioane au fost înregistrate gratuit, prin program.

Între timp, din cele 300 de milioane de euro alocate din fonduri europene au fost cheltuite doar circa 55 de milioane. Diferența de cost pentru cetățeni este majoră: media pieței pentru o cadastrare la cerere este de aproximativ 2.000 de lei, față de 150-200 de lei pe imobil în lucrările finanțate din bani europeni.

De ce merge greu

ANCPI invocă lipsa personalului specializat din primării, evidențele incomplete, aplicarea defectuoasă a legilor fondului funciar și dezinteresul unor firme autorizate. Primarii nu neagă, dar arată și spre calitatea lucrărilor prestatorilor.

„Nu pot spune că nu sunt reale cele afirmate! Doar că și din partea prestatorilor au fost reținute carențe majore! Oarecum o superficialitate în identificarea imobilelor pe teren!", a declarat pentru Economedia Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Miza depășește birocrația: fără intabulare, o proprietate nu poate fi vândută, iar terenurile agricole nu pot fi înscrise pentru fonduri europene sau credite. Din cele 9,54 milioane de hectare agricole subvenționate prin APIA, doar 6,97 milioane (73%) figurează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.