București stă prost la capitolul piste de biciclete, cu doar 15 km funcționali pe tot teritoriul capitalei. E o cifră care plasează orașul printre codașele Europei la acest capitol, în timp ce alte orașe din țară au avansat mai repede pe acest front.

Cât de mult rămâne Bucureștiul în urmă

Comparația cu alte capitale europene arată diferența clar. Amsterdam, oraș de circa 800.000 de locuitori, are 880.000 de biciclete înregistrate. Paris a construit 700 km de piste pentru bicicliști, iar Milano a transformat 35 km de străzi în ultimii ani pentru a încuraja mersul cu bicicleta.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în alte orașe din România vedem că Bucureștiul e în urmă

Afirmația îi aparține lui Eduard Dumitrașcu, din partea Asociației Române pentru Smart City, care compară situația din Capitală cu ce se întâmplă în orașe precum Cluj sau Timișoara, unde infrastructura pentru bicicliști a avansat mai vizibil.

Bucureștiul ocupă în continuare locul 14 în topul mondial al celor mai congestionate orașe și primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, ceea ce face cu atât mai relevantă lipsa unei alternative de transport precum bicicleta.

Planurile Primăriei: 36 km noi până în 2030

Autoritățile locale promit o extindere a rețelei cu 36 km de piste noi până în 2030, finanțate prin fonduri PNRR. Bugetul alocat în 2022 pentru acest tip de investiții a fost de 43 de milioane de lei.

Unul dintre proiectele concrete vizează sectorul 2 al capitalei, unde primarul Radu Mihaiu a vorbit despre un traseu de 3,5 km între Moara lui Assan și Fabrica de Glucoză.

Apropo de acea pistă. Am avansat. Estimez că putem începe lucrările anul viitor

A declarat Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, referindu-se la stadiul proiectului.

Un decalaj care cere timp să fie recuperat

Diferența dintre cei 15 km actuali și cei 36 km promiși arată amploarea decalajului față de orașele europene folosite ca reper. Chiar dacă proiectele sunt anunțate și finanțarea există parțial prin PNRR, ritmul de implementare rămâne un semn de întrebare, mai ales în condițiile în care termenul stabilit este anul 2030.

Până atunci, Bucureștiul rămâne un oraș în care alternativa bicicletei la trafic este limitată de o infrastructură redusă, într-un context în care congestia auto plasează deja capitala pe primul loc în UE la acest capitol.