Primăria Capitalei a finalizat Masterplanul Velo și se pregătește să îl trimită spre aprobare Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Documentul, anunțat de primarul general interimar Stelian Bujduveanu, schițează o rețea de peste 500 de kilometri de piste pentru biciclete care ar urma să acopere orașul până în 2035. Este, pe hârtie, cel mai amplu plan de infrastructură velo propus vreodată pentru București.
Cum arată rețeaua propusă
Planul împarte traseele în două categorii: 150 de kilometri de trasee principale, gândite ca artere de legătură între marile zone ale orașului, și 415 kilometri de trasee secundare, care fac conexiunea la nivel de cartier. Împreună, cele două niveluri depășesc 500 de kilometri.
Masterplanul nu se limitează la marcaje pe asfalt. El prevede trasee sigure și bine structurate, dublate de rastele, parcări pentru biciclete și reglementări clare. Ideea declarată este să lege între ele locuințele, locurile de muncă, școlile, instituțiile și zonele comerciale, astfel încât bicicleta să devină o opțiune reală pentru deplasările zilnice, nu doar pentru plimbările de weekend.
Bucureștiul trebuie să devină un oraș al oamenilor, nu al mașinilor.
Bujduveanu a insistat pe componenta de siguranță a proiectului, pe care a descris-o drept condiție de bază pentru întregul plan.
Siguranța este prioritatea absolută - atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni și șoferi.
Ce urmează după aprobare
Pentru ca proiectul să avanseze, Masterplanul trebuie mai întâi votat în Consiliul General. Abia după acest pas urmează elaborarea studiilor de fezabilitate, etapa care va stabili costurile, traseele exacte și calendarul concret de execuție pentru fiecare segment.
Implementarea rămâne un test de coordonare administrativă. Rețeaua se întinde pe tot orașul, așa că proiectul presupune colaborarea Primăriei Capitalei cu cele șase primării de sector, fiecare responsabilă pentru o parte din infrastructura de pe teritoriul propriu. În lipsa unei coordonări strânse, există riscul ca traseele să rămână fragmentate la limitele dintre sectoare - exact problema pe care un masterplan unitar ar trebui să o rezolve.
Până când studiile de fezabilitate vor transforma harta în proiecte cu termene și bugete, cei 500 de kilometri rămân o țintă de etapă, fixată pentru 2035. Votul din CGMB va arăta cât de repede poate trece planul de la documentul strategic la șantier.
