Primaria Capitalei a finalizat Masterplanul Velo si se pregateste sa il trimita spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Documentul, anuntat de primarul general interimar Stelian Bujduveanu, schiteaza o retea de peste 500 de kilometri de piste pentru biciclete care ar urma sa acopere orasul pana in 2035. Este, pe hartie, cel mai amplu plan de infrastructura velo propus vreodata pentru Bucuresti.
Cum arata reteaua propusa
Planul imparte traseele in doua categorii: 150 de kilometri de trasee principale, gandite ca artere de legatura intre marile zone ale orasului, si 415 kilometri de trasee secundare, care fac conexiunea la nivel de cartier. Impreuna, cele doua niveluri depasesc 500 de kilometri.
Masterplanul nu se limiteaza la marcaje pe asfalt. El prevede trasee sigure si bine structurate, dublate de rastele, parcari pentru biciclete si reglementari clare. Ideea declarata este sa lege intre ele locuintele, locurile de munca, scolile, institutiile si zonele comerciale, astfel incat bicicleta sa devina o optiune reala pentru deplasarile zilnice, nu doar pentru plimbarile de weekend.
Bucurestiul trebuie sa devina un oras al oamenilor, nu al masinilor.
Bujduveanu a insistat pe componenta de siguranta a proiectului, pe care a descris-o drept conditie de baza pentru intregul plan.
Siguranta este prioritatea absoluta - atat pentru biciclisti, cat si pentru pietoni si soferi.
Ce urmeaza dupa aprobare
Pentru ca proiectul sa avanseze, Masterplanul trebuie mai intai votat in Consiliul General. Abia dupa acest pas urmeaza elaborarea studiilor de fezabilitate, etapa care va stabili costurile, traseele exacte si calendarul concret de executie pentru fiecare segment.
Implementarea ramane un test de coordonare administrativa. Reteaua se intinde pe tot orasul, asa ca proiectul presupune colaborarea Primariei Capitalei cu cele sase primarii de sector, fiecare responsabila pentru o parte din infrastructura de pe teritoriul propriu. In lipsa unei coordonari stranse, exista riscul ca traseele sa ramana fragmentate la limitele dintre sectoare - exact problema pe care un masterplan unitar ar trebui sa o rezolve.
Pana cand studiile de fezabilitate vor transforma harta in proiecte cu termene si bugete, cei 500 de kilometri raman o tinta de etapa, fixata pentru 2035. Votul din CGMB va arata cat de repede poate trece planul de la documentul strategic la santier.
