Emil Boc, presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, a lansat la Summitul autoritatilor locale un apel transant: tara nu mai poate functiona cu actuala harta administrativa, mostenita de la o lege din 1968. Cu peste 3.000 de unitati administrativ-teritoriale (UAT), din care aproape o treime nu isi acopera cheltuielile din venituri proprii, edilul clujean cere ca reforma sa devina prioritate politica majora incepand din 2024.
Romania nu mai poate functiona cu peste 3.000 de unitati administrativ teritoriale.
O harta administrativa blocata in 1968
Argumentul de fond al lui Boc este ca structura actuala a localitatilor reflecta o realitate de acum jumatate de secol, nu Romania de astazi. Edilul a invocat legea administrativa din perioada Ceausescu drept reper al unei organizari depasite, incompatibile cu statutul de stat membru al Uniunii Europene.
Problema nu este doar simbolica, ci financiara. Aproape o treime dintre UAT-uri nu reusesc sa isi asigure din veniturile proprii minimul de functionare, ceea ce le face dependente de transferuri de la centru. Boc a descris situatia in termeni duri, vorbind despre zone urbane si metropolitane disfunctionale si despre o risipa pe care a numit-o intolerabila.
Reforma functionala, nu "contabiliceste"
Punctul cel mai sensibil al discursului a fost felul in care ar trebui facuta reorganizarea. Boc a respins ideea unei comasari mecanice, dictate exclusiv de cifre. O comuna izolata de munte, cu 500 de locuitori, trebuie sa ramana functionala si sa ofere servicii de calitate, a sustinut el, chiar daca pe hartie nu este "rentabila".
Reforma nu trebuie realizata contabiliceste.
In viziunea lui Boc, analiza ar trebui sa porneasca de la functii si servicii, nu de la un simplu calcul de venituri si cheltuieli. Edilul a dat Polonia ca exemplu de reorganizare administrativa reusita, dupa care administratia locala a devenit mai eficienta.
Descentralizare si mai putina birocratie
Boc a legat reforma de o redistribuire clara a rolurilor intre centru si autoritatile locale. Centrul ar trebui sa pastreze atributiile de legiferare, in timp ce implementarea efectiva a politicilor sa coboare la nivel local, mai aproape de cetatean.
Pentru a opri inflatia de reguli, edilul a propus si principiul "one in, one out": orice reglementare noua introdusa ar trebui sa elimine una veche, astfel incat povara birocratica sa nu creasca la nesfarsit. Mesajul transmis de la summit este ca, fara o reorganizare asumata politic, administratia romaneasca risca sa ramana blocata intre o harta invechita si bugete care nu se sustin.
