Reorganizarea administrativă a Bucureștiului readuce în prim-plan o întrebare veche: are Capitala nevoie de cele șapte primării sau ar funcționa mai bine cu o singură administrație centralizată? Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, respinge ferm ideea comasării și susține că structura actuală a împins înainte dezvoltarea orașului. Poziția lui se adaugă unui front al primarilor de sector care contestă scenariul desființării.
Argumentul lui Băluță: descentralizarea a dat rezultate
Pentru edilul Sectorului 4, sectoarele nu sunt o povară birocratică, ci principalul motor de dezvoltare al Capitalei. El leagă direct eficiența administrativă de apropierea față de cetățean și avertizează asupra riscurilor concentrării deciziei.
Timpul a demonstrat că sunt necesare cele șapte primării, pentru că de multă vreme motoarele dezvoltării Bucureștiului au fost reprezentate de primăriile de sector.
Băluță merge mai departe și pune problema în termeni de echilibru al puterii. Prea multă autoritate strânsă într-o singură funcție, spune el, deformează nu doar administrația, ci și persoana care o exercită.
Prea multă putere în mâna unui singur om - știți că puterea corupe - generează inclusiv tulburări de personalitate.
Tot el critică distanța dintre administrația centrală și primarii de sector, reproșând lipsa unei colaborări reale: spune că nu l-a mai văzut pe primarul general în persoană de peste doi ani, ci doar la televizor sau pe Facebook.
Un front al primarilor de sector
Băluță nu este singur în această poziție. Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, declară că susține reorganizarea administrativă la nivel național, dar se opune explicit desființării sectoarelor, invocând principiul european al subsidiarității - decizia luată cât mai aproape de cetățean.
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, califică drept o idee proastă comasarea și argumentează că orașele mari și complexe au nevoie de două niveluri administrative pentru a fi gestionate eficient. Astfel, trei primari din partide diferite ajung la aceeași concluzie: structura pe sectoare ar trebui păstrată.
Referendumul din 24 noiembrie, contestat
Dezbaterea capătă greutate după referendumul organizat pe 24 noiembrie, cu trei întrebări adresate bucureștenilor: combaterea consumului de droguri în rândul elevilor, modul de împărțire a bugetului între Primăria Capitalei și sectoare și autorizațiile de construire - dacă acestea ar trebui emise exclusiv de administrația centrală.
Băluță pune la îndoială legitimitatea consultării. Sugerează că alegătorii ar fi putut fi induși în eroare și invocă timpul insuficient de campanie pentru ca cetățenii să înțeleagă mizele. Pentru el, rezultatul nu poate fi citit ca un mandat clar pentru centralizare. Disputa rămâne deschisă, iar viitorul administrativ al Capitalei depinde de cât de departe vor merge inițiatorii reformei.
