Grădina Zoologică București acoperă acum peste un sfert din consumul propriu de electricitate dintr-o sursă regenerabilă, după instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperișul clădirilor administrative. Primarul general Nicușor Dan a anunțat că 27% din necesarul de energie al instituției provine din producția proprie, un reper concret pentru cum poate arăta autonomia energetică a unei facilități publice cu funcționare permanentă.
Cât produce instalația
Sistemul cuprinde 178 de panouri fotovoltaice, cu o putere instalată de 91,8 kW, montate pe acoperișurile clădirilor administrative ale grădinii. Din luna august și până la momentul anunțului, instalația a generat peste 28 MW de electricitate. Această producție a fost suficientă pentru a acoperi 27% din consumul total al instituției în perioada respectivă.
Grădina Zoologică București beneficiază de sistem fotovoltaic, devenind astfel o instituție sustenabilă, prietenoasă cu mediul.
Diferența față de soluțiile pilot izolate este că vorbim despre o instituție cu activitate continuă, unde iluminatul, climatizarea spațiilor pentru animale și echipamentele tehnice cer un consum stabil pe tot parcursul anului. Acoperirea unui sfert din acest necesar din surse regenerabile transformă o cheltuială fixă într-un cost mai predictibil.
De ce contează pentru bugetele publice
Pentru o administrație locală, fiecare punct procentual de energie produsă local înseamnă o factură mai mică și o expunere redusă la variațiile prețului din piață. În cazul grădinii zoologice, instalarea panourilor reduce simultan costurile cu electricitatea și amprenta de carbon a unei facilități vizitate de public.
Modelul este replicabil: clădirile administrative ale municipalității, școlile, spitalele și alte instituții cu suprafețe mari de acoperiș oferă un potențial similar pentru autoproducție. Investiția în panouri fotovoltaice pe astfel de clădiri are avantajul că folosește infrastructură deja existentă, fără costuri suplimentare de teren.
Un pas într-o tranziție mai amplă
Proiectul de la Grădina Zoologică se înscrie într-o tendință mai largă a orașelor de a-și electrifica și decarboniza propriile operațiuni înainte de a cere același efort de la cetățeni sau de la sectorul privat. O instituție care își produce o parte semnificativă din energie devine atât un consumator mai eficient, cât și un exemplu vizibil pentru bucureșteni.
Cifra de 27% nu este un plafon, ci un punct de pornire. Pe măsură ce sistemul funcționează pe perioade mai lungi și prinde lunile cu radiație solară ridicată, ponderea energiei regenerabile în consumul anual al grădinii poate crește, consolidând argumentul economic pentru extinderea soluției și la alte clădiri din administrarea Capitalei.
