Baia Mare are, pentru prima dată, o strategie dedicată orașului inteligent. Documentul, intitulat "Strategia Smart City Baia Mare 2030" (SSC-BM), acoperă atât municipiul, cât și zona metropolitană, și fixează ținta de dezvoltare la orizontul anului 2030. Este, potrivit administrației, prima strategie din acest domeniu pentru oraș și pentru zona metropolitană, construită pe o viziune integrată tematic și teritorial.
Viziunea formulată în document descrie un municipiu "proactiv, atractiv, facilitator al inovării și integrator al soluțiilor inteligente". Pe lângă componenta digitală, strategia asumă și o direcție de mediu: teritoriul metropolitan ar urma să devină pozitiv energetic și neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
În 2030, municipiul Baia Mare este proactiv, atractiv, facilitator al inovării și integrator al soluțiilor inteligente, inovatoare, care inspiră și sprijină dezvoltarea inteligentă la nivelul întregii zone metropolitane.
Șase obiective strategice
Strategia este structurată pe șase obiective, organizate pe verticalele clasice ale orașului inteligent. Primul vizează o comunitate implicată și adaptată la revoluția digitală, iar al doilea, repoziționarea Băii Mari ca centru economic regional pentru investiții și antreprenoriat în economia cunoașterii.
Restul obiectivelor acoperă un sistem de transport digitalizat și optimizat în timp real, care să susțină deplasările nemotorizate sau fără emisii, un oraș prietenos cu mediul, bazat pe soluții oferite de natură, un teritoriu atractiv pentru locuitori și vizitatori, cu servicii publice diverse și performante, și o administrație publică locală eficientizată prin transformare digitală.
Punctele forte și vulnerabilitățile orașului
Documentul include o analiză a situației actuale. Printre avantajele competitive ale Băii Mari față de orașe de dimensiuni similare se numără tradiția ONG-urilor locale, unitățile de învățământ preuniversitar cu rezultate de calitate, diversitatea etnică și faptul că aici a funcționat prima Structură de Economie Socială din România.
La capitolul vulnerabilități, strategia semnalează migrația tinerilor către alte localități, sporul natural și migratoriu negativ, dependența demografică crescută și abilitățile digitale reduse ale unei părți însemnate din populația vârstnică. Tot aici este menționat cel mai mare procent de populație urbană marginalizată dintre centrele urbane ale regiunii.
Strategia se sprijină pe prioritățile de investiții setate de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021-2027 și mizează pe infrastructură inteligentă, interconectare și monitorizare în timp real la nivelul municipiului și al zonei metropolitane. Rămâne de văzut cât din planul pe hârtie se transformă în proiecte vizibile în oraș.
