Primaria Bacau pregateste transformarea Pasajului Revolutiei intr-o zona exclusiv pietonala, cu cafenele, restaurante si spatii dedicate copiilor si artistilor. Este, potrivit administratiei locale, prima strada din oras pe care municipalitatea o scoate complet din circulatia auto, iar proiectul are o valoare estimata la 3 milioane de lei si un termen de executie de aproximativ 4 luni.
Ce se schimba in pasaj
Reamenajarea inlocuieste actualul peisaj cu pavaj nou, mobilier urban, elemente decorative, arbori si plante. Aleile vor include spatii amenajate pentru copii si pentru artisti, iar zona urmeaza sa gazduiasca terase de cafenele si restaurante. Accesul autoturismelor va fi eliminat, locul masinilor fiind luat de parcari pentru biciclete - un semnal clar al directiei pe care primaria vrea sa o dea centrului orasului.
Mobilierul urban, noul pavaj, elementele decorative, arborii si plantele vor lua locul peisajului cenusiu din prezent. In urma investitiei, accesul masinilor nu va mai fi permis, in schimb, vom avea parcari de biciclete
Cuvintele apartin primarului Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, care prezinta interventia ca pe un model ce poate fi replicat.
Un test pentru regenerarea centrului
Dincolo de aspectul estetic, proiectul are valoare de pilot. Administratia anunta ca transformarea Pasajului Revolutiei ar putea fi extinsa si la alte zone din oras, in functie de feedbackul cetatenilor. Cu alte cuvinte, reusita acestei prime interventii ar putea decide cat de departe merge Bacaul in conversia spatiilor dominate de masini in spatii publice destinate oamenilor.
Mutarea se inscrie intr-o tendinta tot mai vizibila in orasele din Romania, unde pietonalizarea strazilor centrale este folosita pentru a creste atractivitatea comerciala, a reduce traficul si a recupera spatiu public. Pentru Bacau, miza imediata este de a transforma un pasaj cenusiu intr-un loc in care oamenii sa ramana, nu doar sa treaca.
Ce urmeaza
Cu o investitie de 3 milioane de lei si lucrari estimate la patru luni, Pasajul Revolutiei ar putea deveni primul reper al unei strategii mai ample de regenerare urbana. Daca proiectul prinde la public, modelul - pavaj, verdeata, terase si biciclete in locul masinilor - ar putea defini felul in care centrul orasului arata in anii urmatori.
