Statul român a făcut un pas concret spre digitalizarea administrației: a fost semnat contractul de finanțare pentru migrarea a 30 de baze de date din instituții publice în cloud-ul guvernamental. Anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care a prezentat proiectul ca parte a unei investiții de 177 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Mesajul oficial a fost unul cu greutate simbolică, dincolo de cifre.

177 milioane de euro pentru digitalizarea României. Este o zi istorică pentru debirocratizarea României.

Ce presupune migrarea în cloud

Concret, finanțarea acoperă mutarea a 30 de baze de date dinspre instituții către infrastructura comună de cloud computing a statului. Înainte de a stabili exact care sunt cele 30 de instituții vizate, autoritățile au nevoie de o cartografiere completă a sistemelor existente.

După ce avem această radiografie la nivel național, această mapare, vom putea să setăm acele 30 de instituții.

Logica este de a aduce datele publice într-un mediu unitar, gestionat centralizat, în locul actualei rețele fragmentate de servere și sisteme izolate din fiecare instituție. Pe hârtie, asta înseamnă servicii publice mai rapide, mai puțină birocrație și o securitate mai bine controlată a informațiilor.

Termene și infrastructură

Calendarul asumat de minister este ambițios. Potrivit lui Bogdan Ivan, 70% dintre instituțiile din România ar trebui să fie în cloud până la 31 decembrie 2024, urmând ca întregul sistem să fie complet operațional până la finalul lui 2025.

În paralel cu componenta centrală, proiectul prevede și o rețea de centre regionale de cloud. Unul dintre acestea, centrul regional Nord-Vest, este planificat în județul Bistrița-Năsăud, în localitatea Unirea, pe Dealul Cocoș, pe Strada Aerodromului nr. 33. Facilitatea se întinde pe 8.500 de metri pătrați și beneficiază de o finanțare separată de peste 30 de milioane de euro.

De ce contează

Mutarea bazelor de date publice în cloud este una dintre piesele de bază ale digitalizării administrației din România, un capitol în care țara a rămas constant în urma restului Uniunii Europene. Reușita depinde însă mai puțin de semnarea contractelor și mai mult de respectarea termenelor și de interoperabilitatea reală a sistemelor. Ținta de 70% până la finalul lui 2024 rămâne testul concret prin care se va vedea dacă investiția PNRR se traduce în servicii publice mai bune.