Romania a trecut pragul de 1000 de proiecte smart city, dar bilantul are si o fata mai putin flatanta: 109 initiative abandonate si un decalaj de 2-3 ani fata de restul Europei. Datele apar in a sasea editie a Radiografiei proiectelor Smart City din Romania, realizata de integratorul Vegacomp Consulting si publicata in iunie 2022.
Cine conduce topul
Raportul inventariaza 1001 de proiecte aflate in stadiu de idee, implementare sau deja finalizate, in 144 de orase mari, medii si mici din tara. Cu un an in urma, in iunie 2021, cifrele erau 860 de proiecte in 124 de orase.
La nivel de primarii individuale, Cluj-Napoca conduce clasamentul cu 63 de proiecte si urca pe prima pozitie, urmat de Iasi cu 56 si de Bucuresti, la nivelul primariei centrale, cu 54. Alba Iulia, care a dominat topurile in anii anteriori, coboara pe locul 4, cu 49 de proiecte. Daca se aduna insa toate initiativele din cele 7 primarii ale Capitalei (generala plus cele de sector), Bucurestiul devine lider detasat la nivel national, cu 115 proiecte.
Pe stadii de executie, cele 1001 de proiecte se impart astfel: 470 finalizate, 288 „in lucru", 209 in faza de planificare si 34 pilot. Fata de editia precedenta au aparut 250 de proiecte noi, dar 109 au fost abandonate. In topul primelor 10 orase cu proiecte finalizate apar Cluj-Napoca, Iasi si Alba Iulia.
De ce Romania e in urma Europei
Autorii analizei sunt tranșanti in privinta cauzelor din spatele numarului mare de proiecte abandonate sau blocate:
„Stadiul actual al conceptului Smart City in Romania a depasit faza proiectelor pilot, merge inainte si inapoi in acelasi timp, fara a avansa la proiecte consistente Smart City, in primul rand din cauza lipsei de personal cu competente si curaj in administratia publica locala si centrala."
Raportul mai arata ca, fara oameni dedicati in primarii si cu city manageri sufocati de sarcini administrative, fondurile disponibile raman nefolosite eficient. Concluzia autorilor: Romania este cu 2-3 ani in urma fata de media europeana, iar multe proiecte pilot - printre care cele abandonate din Alba Iulia sau cele derulate de Telekom Romania in 2016-2017 in Sectorul 4 si Constanta - nu au fost continuate de administratii.
Mobilitatea, verticala cu cele mai multe proiecte
Pentru al treilea an la rand, Smart Mobility ramane verticala cu cele mai multe initiative, in crestere de la 188 de proiecte in 2020, la 260 in 2021 si 322 in 2022, axate mai ales pe transport si managementul traficului. Urmeaza Smart Governance, cu 238 de proiecte (fata de 226 anul trecut), si Smart Living, cu 217 (plus 43 fata de 2021). Smart Economy ocupa locul patru, cu 130 de proiecte, in timp ce Smart Environment (59, in scadere de la 64) si Smart People (35, cu doua mai putin) inchid clasamentul.
„Ceea ce ne atrage atentia, in mod deosebit, este scaderea vizibila a interesului pentru Smart Environment", noteaza autorii analizei.
La nivel global, piata de smart city este estimata la o crestere medie anuala de 13,8% pana in 2026, cand ar putea ajunge la 873,7 miliarde de dolari, fata de 457 de miliarde la finalul lui 2021, potrivit Markets and Markets. In topul oraselor smart la nivel mondial, realizat de Nexus Integra, se afla Londra, New York, Paris, Tokyo, Reykjavik, Copenhaga, Berlin, Amsterdam, Singapore si Dubai.
