România numără peste 1.000 de proiecte de energie regenerabilă aflate în diverse stadii de lucru, însă harta lor este departe de a fi uniformă. Doljul, Clujul și Tulcea sunt județele care concentrează cele mai multe șantiere de centrale solare și eoliene, potrivit datelor centralizate de consultanții de la IBC Focus, care monitorizează construcțiile la nivel național.
Tabloul arată un interes ridicat pentru tranziția energetică, dar și un decalaj clar între intenție și implementare. De la începutul anului 2024 și până în octombrie s-au înregistrat 1.126 de proiecte în domeniul energiei verzi, cu o valoare cumulată estimată la aproximativ 107 miliarde de lei.
Unde se construiește și unde stagnează
Doljul ocupă primul loc cu 86 de proiecte, urmat de Cluj cu 53 și Tulcea cu 52. La polul opus se află județul Argeș, cu doar 7 proiecte avizate. Ilfovul și Bucureștiul rămân și ele în coada clasamentului, din cauza condițiilor mai puțin favorabile pentru energia regenerabilă.
În ciuda numărului mare de avize emise, ritmul efectiv de construcție este modest. Doar de la începutul anului, Transelectrica a aprobat avize pentru o capacitate de peste 11.000 MW în parcuri solare și 4.000 MW în proiecte eoliene - cifre care arată apetitul investitorilor, dar și distanța față de proiectele finalizate.
În ciuda avizării numeroaselor proiecte de energie verde în România pe parcursul acestui an, implementarea efectivă a acestora rămâne lentă. Cu toate acestea, piața este momentan blocată, investitorii așteptând scheme de sprijin prin Contracte pentru Diferență (CfD) pentru a asigura rentabilitatea investițiilor lor.
Prima licitație prin Contracte pentru Diferență
Principala provocare semnalată de consultanți este așteptarea schemei de Contracte pentru Diferență, mecanismul care garantează un preț minim de vânzare a energiei pe următorii 15 ani și reduce riscul investițional. Pe 18 noiembrie, dezvoltatorii urmau să depună primele proiecte pentru această schemă.
Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, prețul va fi stabilit printr-o licitație competitivă, cu un prag maxim de pornire de 78 euro/MWh pentru proiectele fotovoltaice și 82 euro/MWh pentru cele eoliene onshore. Schema susține dezvoltarea de capacități fotovoltaice de 500 MW și eoliene onshore de 1.000 MW.
România urcă în topul atractivității
Pe fondul acestor mișcări, România a câștigat teren în clasamentele internaționale. În cel mai recent index EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI 63), țara a urcat trei poziții, până pe locul 36, datorită programelor de finanțare anunțate și legislației privind energia eoliană offshore. Primele locuri rămân ocupate de SUA, China și Germania.
