Guvernul Romaniei a adoptat Planul de actiune pentru Strategia nationala privind economia circulara, un document care transpune in masuri concrete tranzitia de la modelul liniar de productie si consum catre unul in care resursele sunt reutilizate. Anuntul a fost facut la Bucuresti, pe 6 octombrie 2023, iar planul stabileste 52 de actiuni esalonate pana in 2032.
Initiativa a fost coordonata de Departamentul Dezvoltare Durabila, in colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului. Tinta declarata este reducerea volumului de deseuri si scaderea presiunii asupra resurselor naturale, doua dintre marile vulnerabilitati ale economiei romanesti.
Sapte sectoare in vizor
Planul concentreaza interventiile pe sapte sectoare economice considerate prioritare: agricultura si silvicultura, industria automotive, constructiile, alimentele si bauturile, ambalajele, textilele si echipamentele electrice si electronice. Sunt domenii care genereaza fluxuri mari de materiale si deseuri, dar care au si cel mai mare potential de a recupera valoare prin reutilizare, reparare si reciclare.
Alegerea acestor sectoare nu este intamplatoare. Ambalajele si textilele, de exemplu, se afla in centrul reglementarilor europene privind reducerea risipei, iar industria automotive si echipamentele electronice ridica probleme acute legate de gestionarea componentelor la finalul ciclului de viata. Constructiile, la randul lor, raman printre cei mai mari consumatori de materii prime.
Tranzitie de importanta strategica
Pentru autoritati, mutarea catre un model circular nu este doar o chestiune de mediu, ci una de securitate economica. Reducerea dependentei de resurse primare devine relevanta intr-un context in care preturile materiilor prime si lanturile de aprovizionare au aratat cat de fragile pot fi.
Tranzitia catre economie circulara este de importanta strategica, intrucat pe langa o diminuare a deseurilor, scade presiunea asupra resurselor naturale, a declarat Laszlo Borbely, consilier de stat.
Cele 52 de actiuni urmeaza sa fie implementate gradual, cu orizontul final fixat pentru 2032. Pentru orasele si comunitatile locale, planul ofera cadrul in baza caruia pot fi dezvoltate proiecte de colectare separata, refolosire a materialelor din constructii sau circuite locale pentru textile si ambalaje. Provocarea ramane trecerea de la document la rezultate masurabile, intr-un sistem in care ratele de reciclare ale Romaniei sunt inca printre cele mai scazute din Uniunea Europeana.
