Cheltuielile pentru protecția mediului la nivel național au reprezentat 1,9% din Produsul Intern Brut în 2024, echivalentul a 28 de miliarde de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres. Cifra oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care administrația publică, companiile și operatorii specializați împart efortul financiar dedicat mediului - de la gestionarea deșeurilor până la calitatea aerului și a apei.

Unde se duc banii: deșeuri, aer, apă

Cel mai mare volum de cheltuieli a fost înregistrat pe recuperarea deșeurilor, a materialelor și economiile de materiale la producătorii specializați, segment care a concentrat 70,2% din cheltuielile acestei categorii, în valoare de 10,6 miliarde de lei. Urmează domeniul „aer și climă”, unde valoarea totală a cheltuielilor s-a situat la 6,6 miliarde de lei în prețuri curente, cu administrația publică drept principal finanțator: aceasta a acoperit 84,5% din cheltuielile pentru protecția mediului în acest domeniu.

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au reprezentat 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în anul 2024, echivalentul a 28 de miliarde de lei.

Pentru producătorii nespecializați, cele mai mari cheltuieli de mediu au venit din industria prelucrătoare (48,5%), captarea, tratarea și distribuția apei (21,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică (16,6%).

Investițiile, sub un sfert din total

Investițiile pentru protecția mediului au reprezentat 26,3% din totalul cheltuielilor naționale în acest domeniu, restul fiind cheltuieli curente de operare. În ceea ce privește investițiile, administrația publică a avut cea mai mare pondere - 50,3% - urmată de producătorii nespecializați (37,1%) și de producătorii specializați (12,6%).

Pe domenii, cele mai consistente investiții au mers către „ape uzate și resurse de apă”, cu o valoare de aproximativ patru miliarde de lei în prețuri curente, urmate de „recuperarea deșeurilor, materialelor și economii de materiale”, cu 1,8 miliarde de lei. La nivelul investițiilor pentru ape uzate, administrația publică a concentrat 66,9% din valoarea totală cheltuită pe acest segment.

Ce arată cifrele pentru orașe

Structura cheltuielilor confirmă că administrația publică rămâne motorul investițiilor de mediu din România, în special pe infrastructura de apă și canalizare. Pentru orașele care își construiesc strategii de mediu și economie circulară, datele INS oferă un reper util: gestionarea deșeurilor și tratarea apelor uzate sunt zonele unde se concentrează cea mai mare parte a resurselor financiare la nivel național.