În ultimele 12 luni, 154 de clădiri din România au fost certificate BREEAM sau LEED, aproape o treime din numărul total de clădiri certificate în cei 14 ani de când a apărut în țara noastră prima certificare de clădire verde. Datele aparțin ADP Birou de Arhitectură, companie de consultanță și certificare a clădirilor verzi din Cluj, și au fost prezentate pentru Economedia de Adrian Pop, consultant BREEAM și manager general al ADP green building.
Pe tipuri de clădiri, cele mai multe certificări din 2022 au mers către spațiile de retail - 59 de centre comerciale sau magazine alimentare - urmate de sectorul logistic, cu 48 de clădiri de producție sau depozitare, și de clădirile de birouri, cu 36 de certificări.
Cine conduce topul dezvoltatorilor
CTP rămâne cel mai activ dezvoltator din acest punct de vedere: a adăugat 36 de clădiri certificate BREEAM în 2022, ajungând la un total de 99 de clădiri certificate în România. Compania a anunțat că țintește neutralitatea netă de carbon pentru întregul său portofoliu de proprietăți industriale.
Urmează NHOOD, cu 24 de clădiri certificate, PENNY cu 20, Mitiska REIM împreună cu Square 7 Properties cu 13 centre comerciale, Globalworth cu 5 clădiri de birouri certificate BREEAM și LEED, respectiv Transilvania Construcții cu 5 clădiri certificate BREEAM.
România a obținut și câteva dintre punctajele record acordate de BRE, instituția care emite certificatele BREEAM, în 2022: depozitul regional PENNY din Filiași a primit 92,89%, cel mai mare punctaj acordat vreodată unei clădiri industriale, CTP Clubhaus din Bolintin-Deal a primit 94,6%, cel mai mare punctaj pentru o clădire existentă, iar Globalworth Square a atins 99%, cel mai mare punctaj pentru o clădire nouă. La acestea se adaugă 4 clădiri certificate LEED și 6 recertificări LEED, dintre care doar hala de producție P&G din Urlați este o clădire nouă.
"Deși sectorul construcțiilor e amenințat de fluctuații mari ale prețurilor, schimbări legislative imprevizibile, penurie de materie primă, numărul și varietatea de proiecte contractate pentru servicii de sustenabilitate în 2022, care se vor derula pe următorii 2-3 ani, ne arată că dezvoltatorii își vor continua planurile de investiții, planuri în care sustenabilitatea are un loc foarte important", a declarat Adrian Pop.
De ce a crescut cererea
Potrivit lui Pop, presiunea pentru certificări vine în primul rând dinspre fondurile de investiții și bănci, care asociază certificarea verde cu o evaluare mai bună și o atractivitate mai mare a clădirilor pe care le finanțează. În plus, dezvoltatorii mari construiesc anticipând reglementări viitoare tot mai stricte privind consumul de energie și amprenta de carbon.
"Vor defini valoarea clădirii, nivelul de taxare, capacitatea proprietarului sau a chiriașului de a se putea integra într-un plan de reducere sau chiar compensare a amprentei de carbon sau chiar prețul cu care proprietarii vor putea vinde sau închiria spațiile pe care le dețin", susține Adrian Pop.
Compania ADP green building a finalizat în 2022 un număr de 108 certificări BREEAM, echivalentul a 1.392.166 de metri pătrați, aproape 60% din totalul certificărilor încheiate anul trecut în România. ADP și-a extins deja activitatea în Ungaria în 2022, iar pentru 2023 planuiește să își consolideze prezența în România, Bulgaria și Ungaria și să se extindă în Slovacia.
Perspectivele pentru 2023
Pop e rezervat în privința noilor contracte pentru anul care tocmai a început, marcat de incertitudine legată de inflație și de riscul unei recesiuni. El menționează și direcții noi de dezvoltare pentru companie: calculul și compensarea amprentei de carbon, certificarea WELL, certificarea EU Taxonomy și conformarea la standardul nZEB, servicii pe care ADP a început să le ofere clienților din 2022.
Certificările verzi devin, de altfel, o condiție tot mai des cerută pe piața de birouri. Victor Cosconel, Head of Leasing Office & Industrial Agencies la Colliers, a notat că toate clădirile de birouri livrate începând cu 2017 - 31% din stocul modern de birouri din București - sunt certificate LEED sau BREEAM, cu o rată de neocupare de aproximativ 11% și chirii între 17 și 19 euro pe metru pătrat.
"Chiriașii sunt interesați și dispuși să plătească o chirie mai mare pentru spații de birouri mai sustenabile. Decalajul la nivel de chirie dintre clădirile mai vechi și cele mai noi, situate la fel de bine, se va menține și se va accentua", a explicat Victor Cosconel.

:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2024/08/energie-telurica.jpg)







