Comuna Snagov, din județul Ilfov, devine prima localitate din România în care a fost montat un limitator de viteză inteligent. Spre deosebire de pragurile clasice care încetinesc toate mașinile fără excepție, dispozitivul are senzori, citește viteza de la distanță și îi lasă să treacă fără obstacol doar pe șoferii care respectă limita. Soluția a fost prezentată de TVR Info și preluată de Economedia.
Unde și cum funcționează
Sistemul a fost instalat în zona Ghermănești, acolo unde limita de viteză este de 30 de kilometri pe oră. Școala se află chiar în centrul localității, iar mulți copii și părinți traversează pe trecerea de pietoni. În ciuda restricției, unii șoferi continuă să accelereze, ceea ce a determinat autoritățile locale să caute o măsură de descurajare mai inteligentă decât un simplu prag de beton.
Pentru ca șoferii să fie avertizați din timp, un panou este amplasat cu 160 de metri înainte de pragul care ar trebui să îi facă să încetinească. Acesta anunță că urmează un sistem inteligent. Ideea este ca cei care reduc viteza la valoarea legală să nu mai simtă niciun obstacol, în timp ce vehiculele care depășesc limita sunt oprite de mecanism.
Un prototip, nu un produs de raft
Primarul comunei subliniază că nu este vorba de o tehnologie achiziționată de pe piață, ci de o dezvoltare proprie, testată pentru prima dată în România.
Nu este un model cumpărat, este un prototip care se implementează în România în premieră în comuna Snagov. Am ajuns la concluzia că este necesar să montăm un astfel de bumper inteligent aici, în zona școlii.
Plasarea dispozitivului lângă o școală nu este întâmplătoare. Zonele cu trafic pietonal de copii sunt printre cele mai sensibile puncte din rețeaua rutieră a unei localități, iar limitele de 30 km/h sunt recomandate tocmai pentru a reduce gravitatea accidentelor.
De ce contează pentru orașele inteligente
Pragurile de viteză tradiționale penalizează pe toată lumea la fel și uzează inutil vehiculele care oricum respectă regulile. Un limitator care reacționează doar la abateri schimbă logica: infrastructura devine selectivă și răspunde comportamentului real al fiecărui șofer. Dacă prototipul de la Snagov își dovedește fiabilitatea, modelul ar putea fi replicat și în alte localități, mai ales în jurul școlilor, unde echilibrul dintre fluența traficului și siguranța pietonilor este greu de obținut cu mijloace clasice.









