Municipalitatea București a anunțat că a încheiat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), contracte în valoare de 50 de milioane de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din Capitală. Anunțul, făcut de Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), marchează un pas concret într-un dosar care stagnează de zeci de ani: punerea în siguranță a fondului construit vechi al orașului.
Banii și proiectele depuse
Pentru a accesa fondurile europene, AMCCRS a depus inițial proiecte pentru imobile evaluate la 60 de milioane de euro, din care s-au transformat în contracte semnate 50 de milioane de euro. Pe lângă acest pachet, administrația a continuat să depună proiecte: pe 3 ianuarie 2023 au intrat în evaluare dosare suplimentare în valoare de 120 de milioane de euro, aflate în prezent în analiză.
Am depus pentru imobile în valoare de 60 de milioane de euro și în prezent avem contracte încheiate în valoare de 50 de milioane de euro.
Finanțarea prin PNRR schimbă logica intervențiilor: spre deosebire de bugetul local, care acoperă punctual câteva imobile pe an, fondurile europene permit lucrul pe mai multe șantiere în paralel, cu termene de implementare ferme.
Dimensiunea reală a problemei
Cifrele puse pe masă arată cât de mare este decalajul între nevoie și capacitatea de intervenție. Banca Mondială estimează că în București există aproximativ 20.000 de clădiri vulnerabile la seism. În baza de date a municipalității figurează circa 2.500 de imobile încadrate în clasele de risc seismic 1, 2 sau în categoria de urgență - cele mai expuse în cazul unui cutremur major. Cele mai multe sunt construcții ridicate înainte de 1977, anul seismului care a marcat istoria Capitalei.
Comparativ cu acest necesar, cele 50 de milioane de euro contractate acoperă doar o fracțiune din fondul construit cu probleme, însă reprezintă cea mai consistentă tranșă de finanțare dedicată consolidării din ultimii ani.
Responsabilitatea, împărțită între administrații
Reprezentantul AMCCRS a subliniat că efortul nu revine exclusiv Primăriei Capitalei. Cadrul legal permite și primăriilor de sector să deruleze lucrări de consolidare, ceea ce ar putea multiplica numărul de șantiere deschise simultan în oraș.
Nu doar Primăria Municipiului București este abilitată să facă consolidare, ci și primăriile de sector.
Pentru un oraș situat într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa, mobilizarea fondurilor PNRR rămâne testul concret: nu valoarea contractelor semnate contează în final, ci numărul de clădiri puse efectiv în siguranță înainte de următorul cutremur major.
