România și Serbia vor să semneze cât mai curând un memorandum de înțelegere pentru construcția centralei de acumulare prin pompaj Porțile de Fier 3 (Iron Gate III) pe Dunăre. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, după o convorbire telefonică cu omologul român, Bogdan Ivan. Ar fi al treilea proiect hidroenergetic comun al celor două state pe fluviu, după Porțile de Fier 1 și 2.

O baterie sezonieră pentru rețea, nu doar un baraj

Spre deosebire de o hidrocentrală clasică, Porțile de Fier 3 este descrisă ca o centrală de acumulare prin pompaj - un sistem care pompează apa între două bazine la altitudini diferite pentru a stoca energie atunci când e în surplus și a o reda în rețea când e nevoie. Cele două ministere au transmis că proiectul poate spori stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor regenerabile în rețeaua regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a energiei, în beneficiul ambelor părți.

Această funcție de stocaj devine tot mai relevantă pe măsură ce eolianul și fotovoltaicul cresc în mix: producția lor variază cu vremea, iar capacitatea de a muta energia în timp ține rețeaua echilibrată. Pentru România și Serbia, un astfel de proiect comun ar însemna un tampon regional, nu doar o capacitate națională.

Memorandumul vine la pachet cu gazul

Discuția dintre cei doi miniștri nu s-a oprit la hidrocentrală. Pe agendă a fost și interconectarea de gaze dintre Serbia și România, care ar urma să fie finalizată în următorii doi ani și jumătate. Un acord tehnic a fost deja semnat între companiile de gaze, Srbijagas și Transgaz, iar prin această rută Serbia s-ar conecta la gazoductul BRUA și la zăcămintele de gaze din România.

Pentru moment, proiectul Porțile de Fier 3 rămâne la stadiul de intenție: memorandumul stabilește cadrul de cooperare, nu un calendar de execuție sau un buget. Valoarea reală a inițiativei se va vedea în studiile tehnice și de mediu care ar trebui să urmeze, mai ales într-un context în care debitele Dunării sunt tot mai sensibile la secetă.