Orașele lumii trebuie să își reducă emisiile generate de construcții cu peste 90% în următorii 20-40 de ani dacă vor să contribuie la păstrarea încălzirii globale sub pragul de 2 grade Celsius. Concluzia vine dintr-o analiză coordonată de o echipă de la University of Toronto, care a evaluat 1.033 de orașe folosind instrumentul de modelare ecologică EXIOBASE. Mesajul este lipsit de echivoc: fără o transformare profundă a modului în care construim, țintele climatice rămân inaccesibile.
Construcțiile sunt o sursă de emisii adesea trecută cu vederea. Sectorul răspunde de aproximativ 10% până la 20% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră, o pondere alimentată în mare parte de producția de ciment. Spre deosebire de transporturi sau energie, aceste emisii sunt încorporate în materiale și în chiar actul de a ridica o clădire, ceea ce le face greu de eliminat doar prin măsuri operaționale ulterioare.
Designul contează mai mult decât materialul
Una dintre ideile centrale ale cercetării este că soluția nu stă doar în înlocuirea materialelor. Lemnul și betonul reciclat sunt frecvent prezentate ca alternative miraculoase, dar cercetătorii avertizează că și aceste opțiuni au amprenta lor.
Este foarte popular să spunem că vom construi doar din lemn și asta rezolvă problema. Dar și lemnul are emisii, iar zero emisii presupune ipoteze extrem de optimiste.
Mai important, susțin specialiștii, este modul în care sunt gândite clădirile de la bun început. Shoshanna Saxe, de la University of Toronto, subliniază că este mult mai eficient să proiectezi clădiri fără spații sau structuri irosite decât să mizezi exclusiv pe schimbarea materialelor.
De la locuințe individuale la locuințe colective
Studiul indică și o schimbare de paradigmă în urbanism: trecerea de la locuințe individuale către locuințe colective, mai eficiente energetic și cu o amprentă de carbon mai mică pe locuitor. Densitatea bine gândită devine astfel un instrument climatic, nu doar o chestiune de planificare.
Cercetătorii insistă că instrumentele există deja și că problema ține de scara la care sunt aplicate.
Construim deja clădiri care ating aceste ținte; trebuie doar să construim mai multe dintre cele bune și mai puține dintre cele rele.
Avertismentul final, formulat de Prajal Pradhan de la University of Groningen, pune în context întregul efort climatic: fără reducerea emisiilor din construcții, obiectivele nu pot fi atinse, indiferent cât de mult ar fi tăiate emisiile din alte sectoare. Cu alte cuvinte, orașele nu își mai pot permite să adauge clădiri superpoluante la un peisaj urban deja saturat.
