Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, i-a cerut public ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, să deblocheze mutarea activității de la Maternitatea Bucur, pentru ca municipalitatea să poată începe lucrările de consolidare a unei clădiri aflate în clasa întâi de risc seismic. Edilul a avertizat că, fără oprirea activității medicale din imobil, există riscul pierderii finanțării obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Clădirea care adăpostește maternitatea are peste 80 de ani și este încadrată în cea mai gravă categorie de vulnerabilitate la cutremur. Pentru consolidarea ei, municipalitatea are deja un contract de finanțare semnat, însă intervenția structurală nu poate fi demarată cât timp în interior se desfășoară nașteri și îngrijiri medicale.
Finanțarea PNRR, prinsă între risc seismic și birocrație
Contractul de finanțare a fost semnat în noiembrie 2022 și prevede o sumă de 35,3 milioane de lei, fonduri nerambursabile pentru două clădiri, cu o perioadă de implementare de 40 de luni de la semnare. Cu acest calendar, fiecare lună de blocaj apropie proiectul de termenul-limită peste care banii europeni pot fi pierduți.
Lucrările planificate vizează consolidarea structurală a imobilului: intervenții la fundație și la subsolul tehnic, consolidare seismică și reabilitare termo-energetică. Până când aceste intervenții nu sunt finalizate, clădirea rămâne vulnerabilă în cazul unui seism major.
Solicitări rămase fără răspuns
Nicușor Dan a precizat că municipalitatea a transmis în mod repetat cereri către Ministerul Sănătății pentru relocarea temporară a activității, dar nu a primit un răspuns.
Solicit domnului ministru Alexandru Rafila să deblocheze situația de la Maternitatea Bucur care este în clasa întâi de risc seismic.
Am făcut mai multe solicitări de oprire a activității, ca să putem începe lucrările însă nu am primit nici un răspuns.
Dacă nu vom demara lucrările, există riscul pierderii finanțării prin PNRR.
Cazul Maternității Bucur ilustrează o tensiune frecventă în proiectele de regenerare urbană: o clădire publică vulnerabilă la cutremur are finanțare asigurată pentru consolidare, dar intervenția depinde de relocarea unui serviciu medical activ. Coordonarea între administrația locală și autoritatea centrală devine, în acest context, condiția practică pentru ca banii din PNRR să nu se piardă.
