Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților o reorganizare teritorial-administrativă de amploare, cu scopul declarat de a reduce aparatul birocratic. Potrivit CCIR, economiile rezultate ar permite echilibrarea bugetului de stat, într-un moment în care România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are în fața investitorilor: predictibilitatea și fiscalitatea redusă.

Ce propune concret Camera de Comerț

Pachetul de măsuri cerut de CCIR cuprinde patru schimbări majore:

  • reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15;
  • redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori;
  • redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
  • regruparea tuturor instituțiilor publice deconcentrate în noua formă administrativă.

Demersul este susținut și de alte șapte organizații patronale: ROMPAN (industria de morărit și panificație), PATROMAT (materiale de construcții), LAPAR (producători agricoli), ANAT (agenții de turism), FORT (operatori de transport), ONIV (sectorul vitivinicol) și Asociația Brokerilor din România.

Argumentul: fiscalitate redusă susținută de predictibilitate

CCIR avertizează că, în lipsa unor reforme structurale, mediul de afaceri riscă să plătească nota pentru dezechilibrele bugetare.

„Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În această conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală", se arată în comunicatul Camerei de Comerț.

Instituția mai atrage atenția că România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din perspectiva forței de muncă calificate și că țara s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru noi linii de producție, chiar în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia.

O hartă administrativă neschimbată din 1968

Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează din 1968 și este considerată de experți una dintre cauzele decalajelor de dezvoltare și ale lipsei de infrastructură. Organizarea administrației centrale, cu inspectorate și direcții în fiecare dintre cele 41 de județe plus sectoarele Capitalei, este criticată constant pentru costurile uriașe și eficiența scăzută.

Există deja precedente de regionalizare instituțională: ANAF a trecut la structuri regionale în 2013, iar SRI în 2019. Reforma administrativ-teritorială a mai fost cerută de Federația Concordia în ianuarie 2021 și de Asociația Municipiilor din România în decembrie 2020, care sublinia că România este singura țară din UE din fostul bloc comunist cu o lege a organizării teritoriale moștenită din perioada comunistă. Până la momentul solicitării CCIR nu exista însă nicio inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.