Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) montează centrale fotovoltaice la două dintre centrele sale sociale, astfel încât acestea să producă energie curată pentru consum propriu. Proiectul are o valoare totală de 1.177.997,36 lei și este finanțat integral din Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Este un exemplu de cum infrastructura socială a Capitalei începe să fie cuplată la obiectivele de eficiență energetică.
Unde se montează panourile
Beneficiarele intervenției sunt două unități cu profil rezidențial și de asistență. Prima este Complexul integrat de servicii sociale pentru adulți Sf. Ioan, situat pe bulevardul Theodor Pallady nr. 64, în sectorul 3. A doua este Centrul rezidențial Sf. Teodora, de pe strada Caporal Grigore Marin nr. 42-44, în sectorul 4.
Sunt clădiri care funcționează permanent și au consum constant de energie, ceea ce face autoconsumul fotovoltaic deosebit de potrivit: producția din timpul zilei poate acoperi o parte semnificativă din cerere, fără ca surplusul să fie irosit.
Cât costă și cine plătește
Întreaga investiție de 1.177.997,36 lei este acoperită 100% din Fondul pentru Modernizare, în baza unui contract de finanțare încheiat cu Ministerul Energiei. Asta înseamnă că DGASMB nu suportă din bugetul propriu costurile de instalare.
Finanțarea nu se rezumă la echipamente. Conform descrierii proiectului, fondurile acoperă mai multe etape:
Proiectul include realizarea documentațiilor tehnice și studiilor necesare, execuția lucrărilor de construcții, precum și activități post-implementare pentru monitorizare și evaluare.
Această abordare, cu o componentă de monitorizare după punerea în funcțiune, permite verificarea în timp a performanței reale a celor două instalații.
Ce câștigă orașul
Dincolo de reducerea facturilor pentru cele două centre, proiectul are și o miză de mediu. Prin trecerea la energie produsă local din surse regenerabile, DGASMB estimează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 129 de tone de CO2 anual.
La scara Capitalei, sumele și volumele sunt modeste, însă logica este una replicabilă: clădirile publice cu funcționare continuă pot deveni mici producători de energie, reducând atât costurile operaționale, cât și amprenta de carbon a serviciilor sociale.










