Romania incepe sa-si consolideze seismic cladirile printr-un program de amploare finantat din fonduri europene nerambursabile. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei a anuntat semnarea a 168 de contracte de finantare, in valoare totala de 441 de milioane de euro, pentru 238 de cladiri raspandite in 100 de localitati. Sumele provin din Planul National de Redresare si Rezilienta, iar autoritatile locale nu trebuie sa returneze niciun ban.
Cum se imparte finantarea
Cele 168 de contracte semnate acopera doua directii distincte. Prima vizeaza cladirile publice: 148 de proiecte, in valoare de 261,98 milioane de euro, pentru consolidare seismica si renovare energetica a 162 de cladiri, intre care unitati medicale si institutii de invatamant. A doua directie se concentreaza pe locuinte: 20 de proiecte, de 179,06 milioane de euro, pentru consolidarea a 76 de blocuri multifamiliale.
Concentratia cea mai mare de proiecte se inregistreaza in Bucuresti, Iasi, Constanta, Galati si Prahova - zone cu risc seismic ridicat si cu un fond construit vechi, vulnerabil la cutremure.
Finantarea este asigurata integral de Ministerul Dezvoltarii, iar banii nu trebuie returnati.
Interesul depaseste bugetul disponibil
Cererea pentru aceste fonduri a fost mult peste asteptari. Ministerul a primit solicitari de finantare in valoare de 4,63 miliarde de lei pentru 277 de cladiri, dintre care 128 doar in Bucuresti. Cifrele arata cat de mare este nevoia de interventie asupra cladirilor expuse riscului seismic, in special in Capitala.
Pentru anul 2023, Programul National de consolidare are alocat un buget de 200 de milioane de lei in credite bugetare, la care se adauga 500 de milioane de lei in credite de angajament. Termenul-limita pentru depunerea cererilor a fost stabilit pentru 20 februarie 2023, ora 23:59.
De ce conteaza
Pentru orase, consolidarea seismica a cladirilor publice si a blocurilor inseamna reducerea unui risc major in caz de cutremur, fara presiune pe bugetele locale. Modelul finantarii nerambursabile permite primariilor sa intervina asupra spitalelor, scolilor si locuintelor fara a contracta imprumuturi, transformand un cost altfel prohibitiv intr-o investitie acoperita de fonduri europene.
