Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva României, pe motiv că țara nu a închis și nu a reabilitat la timp depozitele de deșeuri neconforme. Executivul european reproșează autorităților române că nu au respectat angajamentele asumate prin Tratatul de aderare și obligațiile prevăzute de legislația europeană în domeniul gestionării deșeurilor. Este o etapă care poate conduce, în final, la sancțiuni financiare pentru statul român.

Ce reproșează Bruxelles-ul

Decizia se întemeiază pe Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, modificată ulterior prin Directiva (UE) 2018/850, precum și pe prevederile Tratatului de aderare a României. Conform acestor obligații, depozitele neconforme trebuiau închise și reabilitate până cel târziu în iulie 2017.

La acest moment, situația rămâne departe de obiectiv. Potrivit datelor citate, 92 de depozite au fost reabilitate, însă 15 depozite continuă să funcționeze fără planuri clare de reabilitare, iar alte 9 situri sunt încă nereabilitate. Comisia consideră că ritmul progreselor este prea lent față de termenele scadente cu aproape un deceniu în urmă.

Eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente

O procedură de ani de zile

Acțiunea în instanță nu este o surpriză, ci punctul culminant al unei proceduri de infringement începute demult. România a primit o scrisoare de punere în întârziere încă din octombrie 2020, iar în februarie 2024 Comisia a transmis un aviz motivat, ultimul pas administrativ înainte de sesizarea Curții. Întrucât răspunsurile și măsurile luate nu au fost considerate satisfăcătoare, dosarul ajunge acum la judecătorii europeni.

Presiunea sancțiunilor interne

Problema depozitelor de deșeuri are deja consecințe și pe plan intern. În cursul anului 2025, autoritățile au aplicat amenzi în valoare de aproximativ 1.840.000 de lei pentru depozitele municipale, iar peste 3.000 de primării au fost sancționate pentru diverse neconformități legate de gestionarea deșeurilor.

Pentru orașele care își propun o tranziție către modele smart city și economie circulară, dosarul de la Curtea de Justiție a UE este un semnal de alarmă: închiderea și reabilitarea depozitelor istorice rămân o condiție de bază, iar întârzierile se traduc în riscuri financiare tot mai mari, atât pentru bugetul național, cât și pentru cel local.