Nuclearelectrica (SNN) a asigurat finanțarea necesară pentru una dintre cele mai importante lucrări din energetica românească a deceniului: retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Compania a atras 540 de milioane de euro de la un sindicat bancar condus de J.P. Morgan, o sumă care confirmă atât amploarea proiectului, cât și încrederea piețelor financiare internaționale în programul nuclear al României.
O lucrare-cheie pentru securitatea energetică
Unitatea 1 de la Cernavodă acoperă în prezent aproximativ 10% din consumul de electricitate al României, fapt care transformă retehnologizarea într-o operațiune cu impact direct asupra întregului sistem energetic național. Lucrările au rolul de a prelungi durata de viață a reactorului cu încă aproximativ trei decenii, iar finalizarea este planificată pentru anul 2030.
Pe lângă rolul de stabilitate a producției, proiectul are și o componentă de mediu semnificativă. Menținerea în funcțiune a capacității nucleare permite evitarea emisiilor estimate la până la 10 milioane de tone de CO2 pe an, comparativ cu producerea aceleiași cantități de energie din surse fosile.
Finanțare internațională și extinderea capacității
Atragerea celor 540 de milioane de euro printr-un sindicat bancar coordonat de J.P. Morgan arată că proiectul a fost structurat pe criterii financiare comparabile cu marile investiții europene din energie. În paralel cu retehnologizarea Unității 1, Nuclearelectrica avansează și pe direcția extinderii capacității de la Cernavodă, prin construirea reactoarelor 3 și 4, pe tehnologie CANDU 6.
Pentru acest al doilea proiect, derulat prin filiala EnergoNuclear, SNN a garantat un împrumut de 80 de milioane de euro, în condițiile în care investiția totală este estimată la aproximativ 3 miliarde de dolari canadieni. Calendarul prevede punerea în funcțiune a Unității 3 în 2030 și a Unității 4 în 2031.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat miza strategică a noilor capacități:
Cele două noi reactoare nucleare - pe tehnologie CANDU 6 - vor dubla capacitatea de producție a energiei nucleare în România și vor consolida securitatea energetică a țării.
Cernavodă, pilon al tranziției energetice
Privite împreună, retehnologizarea Unității 1 și construcția reactoarelor 3 și 4 conturează o strategie de consolidare a energiei nucleare ca pilon al tranziției energetice românești. Pentru un sistem care caută surse stabile și cu emisii reduse, capacitatea de la Cernavodă rămâne una dintre puținele opțiuni capabile să combine producția de bază cu obiectivele de decarbonizare, iar finanțarea de 540 de milioane de euro reprezintă un pas concret în acest sens.
