Un teren abandonat de 7,4 hectare, ocupat de stuf, gunoaie și câteva loturi de legume, a devenit Parcul Tineretului din Buzău. Primăria a finalizat aici un proiect de regenerare urbană finanțat cu 5 milioane de euro prin Programul Operațional Regional 2014-2020, transformând zona degradată într-o grădină urbană cu plante perene, locuri de joacă și un sat de răchită pentru activități cu copiii.
Cum arată noul parc
Suprafața a fost împărțită după o regulă simplă: 80% spațiu verde și doar 20% construcții, adică alei, mobilier urban, locuri de joacă și satul de răchită. În locul gazonului clasic, administrația a mizat pe plante perene - lavandă, mușețel - care transformă parcul într-o grădină funcțională, nu doar decorativă.
Am adoptat această soluţie cu plante perene, este un fel de grădină urbană, copiii pot culege muşeţel, lavandă, se pot juca în zona de parc de răchită, pot prepara tot felul de ceaiuri, a explicat Luminița Colțeanu, șefa serviciului de implementare proiecte europene.
Proiectul a fost finanțat pe axa de regenerare urbană, cu o cofinanțare locală de doar 2%, iar partea de lucrări a durat un an și jumătate.
Pariul pe spațiul verde
Investiția se înscrie într-o strategie mai largă a municipiului pe spații verzi. Potrivit primăriei, Buzăul a ajuns la 28 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, peste pragul de 26 de metri pătrați recomandat la nivel european. În ultimii șapte ani, orașul a reabilitat și modernizat peste 45 de locuri de joacă.
Primarul Constantin Toma a legat deschiderea parcului de ambiția municipiului de a urca în clasamentul orașelor verzi din România.
Aici, după cum ştiţi era un teren abandonat, mai rămăseseră câţiva sârbi care mai plantau legume, printre stuf şi printre gunoaie. 20% din acest parc este ocupat de construcţii, 80% este spaţiu verde. Vrem să devenim cel mai verde oraş din România, în momentul acesta este Miercurea-Ciuc, a declarat primarul.
Un model de regenerare
Proiectul ilustrează un tipar tot mai frecvent în orașele românești: folosirea fondurilor europene de regenerare urbană pentru a recupera terenuri abandonate sau degradate și a le reintroduce în uzul public ca spații verzi. Pentru Buzău, miza nu este doar estetică, ci și o repoziționare a orașului ca destinație urbană prietenoasă cu mediul, cu indicatori de spațiu verde peste media impusă la nivel european.
