Primăria Capitalei va monitoriza nivelul de zgomot din București printr-o rețea de 30 de stații de măsurare, după ce proiectul a fost aprobat vineri de Consiliul General al Capitalei. Inițiativa, gestionată de Direcția de Mediu, vine ca răspuns la o problemă cronică a orașului: aproximativ 419.000 de locuitori sunt expuși zilnic unor niveluri sonore care depășesc limitele legale.
Sistemul este format din 28 de stații fixe și 2 mobile, urmând să acopere parcuri, zone de agrement, arii naturale urbane protejate, bulevarde principale, dar și perimetre rezidențiale și comerciale. Scopul este obținerea unei imagini reale și continue a poluării fonice, care până acum a fost evaluată mai degrabă punctual decât prin date colectate permanent.
Dimensiunea problemei
Cifrele care au stat la baza proiectului arată amploarea expunerii bucureștenilor la zgomot. Pe lângă cei aproape 419.000 de locuitori afectați zilnic, peste 111.000 de persoane sunt expuse unor niveluri ridicate, de peste 70 dB(A), pe parcursul zilei, serii și nopții. În intervalul nocturn, când limitele sunt mai stricte, circa 231.000 de persoane resimt valori de peste 60 dB(A).
Poluarea fonică nu este doar o problemă de confort. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de zgomot este asociată cu tulburări de somn, stres și efecte asupra sănătății cardiovasculare, motiv pentru care monitorizarea constantă este considerată un prim pas necesar pentru intervenții ulterioare.
De la măsurare la măsuri concrete
Datele colectate de stații urmează să fundamenteze decizii de reducere a zgomotului în zonele cele mai afectate. Printre măsurile avute în vedere se numără limitări de viteză, cu zone de 50 km/h și 30 km/h, utilizarea asfaltului fonoabsorbant, instalarea de afișaje radar și campanii de informare a populației.
Proiectul a fost inițiat de consilierul general USR Bogdan Sabo și a fost susținut de peste 20 de organizații civice și ONG-uri.
Acesta este un pas cerut de societatea civilă și de comunitățile din București care își doresc zone mai liniștite și soluții reale împotriva poluării fonice.
Prin trecerea de la evaluări izolate la o rețea permanentă de monitorizare, Capitala se aliniază practicilor din alte mari orașe europene, unde datele despre zgomot sunt folosite pentru planificarea urbană și pentru protejarea zonelor rezidențiale.






