Seceta care a marcat vara anului 2024 a împins infrastructura de apă a României într-un punct critic. Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) a anunțat că 658 de localități se confruntă cu restricții de apă, în timp ce două râuri din sudul țării, Glavacioc și Sabar, au secat complet. Este o imagine concretă a presiunii pe care schimbările climatice o pun deja asupra sistemelor publice de alimentare cu apă, de la fântânile satelor până la rețelele orașelor.

Harta restricțiilor

Din cele 658 de localități afectate, 270 nu dispun de sisteme centralizate și se bazează pe fântâni, multe dintre ele secate. Alte 388 de localități, între care 8 orașe și municipii, au rețele centralizate care resimt deja efectele lipsei de apă. Pe lista orașelor cu probleme majore se află Târgu Lăpuș, Hârlău, Novaci, Pașcani, Târgu Neamț, Solca, Dorohoi și Iași.

Cele mai lovite zone sunt în nord-estul și estul țării. Județul Botoșani conduce cu 114 localități afectate, urmat de Iași cu 85 și de Vrancea cu 36. Tabloul arată cum seceta nu lovește uniform, ci se concentrează acolo unde sursele locale de apă sunt deja fragile.

Râurile care au secat

Cel mai vizibil semnal de alarmă vine din bazinul hidrografic Argeș-Vedea, unde două râuri au secat complet. Râul Glavacioc, măsurat la stația hidrometrică Crovu, și râul Sabar, la stația Poenari, nu mai înregistrau debit la momentul raportării. Pentru o țară obișnuită să își gestioneze resursele de apă prin rețele de râuri și lacuri de acumulare, dispariția completă a unui curs de apă este un prag rar atins.

În prezent, 388 de localități, din care 8 orașe și municipii dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă și sunt afectate de secetă.

Rezervele, sub presiune

La nivelul marilor acumulări, situația rămâne deocamdată sub control, dar tensionată. Cele 40 de lacuri principale aveau un coeficient de umplere de 75%, echivalentul a 3,27 miliarde de metri cubi de apă. Dunărea, principala arteră de apă a țării, intră în România cu un debit de 2.900 mc/s, iar la Cernavodă nivelul măsurat era de -1,14 metri.

Cifrele descriu un sistem care încă are rezerve, dar care funcționează la limită. Pentru administrațiile locale, episodul din 2024 este un test direct al capacității de a asigura apă potabilă în condiții de secetă tot mai frecventă - o provocare care ține deopotrivă de gestionarea resurselor și de modernizarea rețelelor.