Aproape tot ce ajunge în Marea Neagră purtat de râurile din sud-estul țării este plastic. Un proiect-pilot derulat de Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a măsurat, între 2020 și 2023, ce transportă apele dinspre interiorul țării spre mare și a ajuns la o concluzie fără echivoc: 90% din deșeurile analizate sunt din plastic. Studiul a urmărit cursul râului Buzău, de la granița cu județul Covasna până la Pătârlagele, împreună cu acumularea Siriu, și a folosit 19 probe pentru a cartografia poluarea.
Plasticul de unică folosință domină
Datele biologilor arată cât de concentrată este problema pe câteva tipuri de produse. Din totalul deșeurilor, 68% sunt PET-uri și veselă de unică folosință, iar 60% sunt obiecte de unică folosință - exact categoria de ambalaje și ustensile aruncate după o singură utilizare.
90% din deșeuri au fost din plastic, 68% reprezintă deșeuri tip PET.
60% sunt obiecte de unică folosință.
Biologul Oana Ristea, care a coordonat analiza, descrie un tablou în care fluxul de gunoi spre mare este alimentat aproape integral de ambalaje obișnuite, ușor de înlocuit cu alternative reutilizabile.
Microplasticul, o problemă mai greu de văzut
Dincolo de deșeurile vizibile, cercetarea a măsurat și fragmentele invizibile cu ochiul liber. Microplasticul înseamnă bucăți de plastic mai mici de 5 milimetri, care se acumulează în sedimente și în apă. În cele 19 probe analizate s-au identificat aproape 4.000 de particule de plastic, cu o concentrație medie de 200 de particule pe kilogram în sedimente și de 3 particule pe metru cub de apă.
S-au identificat 4.000 de particule de plastic, o concentrație medie de 200 de particule pe kilogram.
Un detaliu important pentru gestionarea râurilor: vârfurile de microplastic nu apar la întâmplare. Biologul Alina Constantin explică faptul că probele prelevate pe secțiuni de trei ani s-au corelat cu perioadele de viituri, când debitele mari ridică sedimentele și mobilizează poluarea acumulată în albie.
Un proiect cu parteneri din regiune
Studiul nu a fost izolat. ABA Buzău-Ialomița a lucrat alături de parteneri internaționali din Grecia, Armenia, Republica Moldova și Turcia, într-un cadru de cooperare regională pentru sănătatea Mării Negre. Bugetul total al proiectului a depășit 900.000 de euro, bani îndreptați spre măsurarea unei surse de poluare care, până acum, era mai degrabă presupusă decât documentată cu cifre.
Concluzia practică este că lupta cu deșeurile marine începe mult în amonte, pe râuri, și că reducerea plasticului de unică folosință ar avea cel mai direct efect asupra a ceea ce ajunge în mare.
