România și-a depus candidatura pentru a găzdui una dintre fabricile de inteligență artificială pe care Uniunea Europeană vrea să le ridice pentru a-și consolida suveranitatea tehnologică. Documentul, o scrisoare de intenție pentru un proiect numit Black Sea AI Gigafactory, a fost transmis Comisiei Europene prin EuroHPC Joint Undertaking, structura europeană care coordonează calculul de înaltă performanță. Anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alături de Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Candidatura este susținută de un consorțiu național format din actori publici, privați și academici. Spre deosebire de un simplu centru de date, o astfel de fabrică AI este gândită ca infrastructură de calcul la scară continentală, dedicată antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, în conformitate cu AI Act.
Două faze, alimentare nucleară directă
Proiectul este structurat pe două locații. Prima fază ar urma să fie amplasată la Cernavodă, cu alimentare nucleară directă, iar a doua la Doicești, unde este analizată co-localizarea cu un reactor modular de mici dimensiuni (SMR). Împreună, cele două situri ar găzdui peste 100.000 de acceleratoare AI, cu un consum energetic maxim de până la 1.500 MW, asigurat dintr-un mix sustenabil bazat pe energie nucleară.
Conectivitatea este al doilea pilon al planului: infrastructura ar fi legată la nodurile europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, esențiale pentru a muta volume mari de date între fabrica AI și restul rețelei continentale.
O miză regională, dincolo de granițe
Mesajul oficial pune accentul pe dimensiunea regională a proiectului. Fabrica nu ar deservi doar România, ci ar deveni un punct de acces la calcul de ultimă generație pentru statele vecine. Ucraina și Turcia și-au exprimat deja susținerea față de această nevoie comună.
Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre.
Ministrul a descris inițiativa ca pe un instrument de politică europeană în regiune, nu doar ca pe o investiție tehnologică.
Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitate cibernetică, incluziune și reziliență.
Potrivit lui Bogdan Ivan, fabrica ar urma să devină un punct de referință pentru suveranitatea digitală a UE și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în întreaga regiune. Selecția proiectelor rămâne însă în mâinile Comisiei Europene și ale Consiliului EuroHPC, care vor decide ce candidaturi naționale primesc finanțare.
