Administrația publică din România se pregătește pentru cel mai amplu val de automatizare de până acum: 240 de procese-cheie din cel puțin 18 instituții de stat urmează să fie preluate de roboți software și de asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Proiectul, finanțat cu 15 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are termen de finalizare 31 august 2026 și își propune să reducă timpii de răspuns pentru cetățeni și să elimine interacțiunile redundante dintre aceștia și stat.
Ce presupune proiectul
Implementarea este coordonată de consorțiul SIMAVI (Software Imagination & Vision) și combină tehnologii de tip RPA (Robotic Process Automation) cu asistenți digitali alimentați de inteligență artificială. Pachetul de lucru acoperă analiza proceselor, dezvoltarea, implementarea, licențierea, integrarea în sistemele existente, instruirea personalului și mentenanța ulterioară.
Printre instituțiile vizate se numără Oficiul Național al Registrului Comerțului, ANAF și Ministerul Mediului - structuri care gestionează volume mari de solicitări repetitive și documente. Selecția nu este însă încheiată.
Suntem în etapa de selecție a instituțiilor și a proceselor potrivite pentru implementarea inteligenței artificiale, a declarat Alexandru Coșbuc, vicepreședinte SIMAVI.
Beneficii pentru cetățeni și pentru angajați
Miza centrală este reducerea timpilor de răspuns la solicitările cetățenilor. Automatizarea promite mai puține erori, o trasabilitate mai bună a dosarelor și servicii disponibile online 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Practic, o parte dintre demersurile care astăzi cer drumuri la ghișeu și interacțiuni repetate cu mai multe ghișee ar urma să fie procesate automat.
Efectul se resimte și în interiorul instituțiilor. În prezent, pe anumite posturi, angajații lucrează cu aproximativ 30% peste programul normal pentru a face față volumului de cereri. Preluarea sarcinilor repetitive de către roboții software ar trebui să reducă acest surplus de muncă și să elibereze personalul pentru activitățile care chiar necesită judecată umană.
Un test pentru digitalizarea statului
Proiectul reprezintă unul dintre cele mai concrete pași făcuți de administrația românească în direcția folosirii inteligenței artificiale în relația cu cetățeanul. Cele 240 de procese și cele 18 instituții vor funcționa, în practică, drept un banc de probă: dacă rezultatele confirmă promisiunile - timpi mai scurți, mai puține erori, servicii non-stop - modelul ar putea fi extins ulterior și către alte zone ale aparatului de stat. Reușita depinde însă de calitatea selecției proceselor și de respectarea termenului din vara lui 2026.
